135 de ani de la naşterea lui George Enescu

Pe 19 august se împlinesc 135 de ani de la naşterea lui George Enescu, unul dintre simbolurile culturale ale României: compozitor, violonist, pianist, dirijor, profesor, el a marcat profund cultura muzicală românească.

Multiplele faţete ale personalităţii lui George Enescu au fost la inălţime mereu: în primul rând compozitorul – şi astăzi considerat cel mai important creator român; apoi George Enescu – interpretul, unul dintre marii violonişti ai timpului său, la nivel mondial. Partita a II-a de Bach într-o înregistrare remasterizată vorbeşte despre acel George Enescu cu renume pe întregul mapamond. Poate mai puţin este cunoscut artistul în ipostaza de pianist, însă contemporanii lui îi recunoşteau şi această calitate, pe care o putem descoperi în înregistrarea celor 7 cântece de Clement Marot, înregistrate de George Enescu alături de soprana Sophie Wyss. Enescu-dirijorul: o altă faţetă a personalităţii enesciene, pusă în lumină de înregistrarea uneia dintre lucrările importante semnate de Enescu, Dixtuorul op.14, document de arhivă în care Enescu este la pupitrul unui ansamblu alcătuit din membri ai Orchestrei Radiodifuziunii Franceze.

Dincolo de sunete, ne amintim de excepţionalul pedagog George Enescu, cel care a format mai mulţi violonişti de calibru, cel mai important fiind, aşa cum se ştie, Yehudi Menuhin; ne amintim şi de fondatorul unei şcoli creatoare româneşti, nu numai prin lucrările pe care le-a scris şi le-a interpretat, ci prin gesturile sale dincolo de muzică: George Enescu a instituit premii de compoziţie pe care le finanţa personal, a avut o contribuţie decisivă la crearea unei uniuni a compozitorilor români, a cântat în tranşee pentru soldaţii români care luptau în primul război mondial, a dirijat spectacolul inaugural de la Opera Română din Bucureşti.