Barometrul de Consum Cultural 2015

Privitul la televizor, vizionarea de filme la TV și ascultarea de muzică au fost printre preferințele românilor în anul care a trecut, potrivit "Barometrului de Consum Cultural 2015. Preferințe, practici și tendințe", lansat luni de Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală.

"Pe primul loc se situează privitul la TV (96%), vizionarea de filme la TV (84%), ascultarea de muzică (75%) sau radio (66%), urmate de lectura de ziare (42%), reviste (32%) sau cărți", precizează studiul, constatând că topul preferințelor de consum non-public la nivel național se păstrează la fel ca în ultimii zece ani pentru frecvența de 1-2 pe săptămână sau mai des.

Dacă în anul 2008 doar 24% dintre respondenți își procurau muzica de pe internet, în 2015 aproximativ 44% dintre ei au declarat că au descărcat muzica de pe internet (fie gratuit, fie contra cost), mai constată studiul.

Oamenii preferă să petreacă timpul liber acasă cu familia și au renunțat din ce în ce mai mult la a-și invita prietenii pentru diverse activități.

Potrivit Barometrului, frecvența de participare la evenimentele culturale publice a fost analizată pe baza numărului aproximativ de participări la astfel de evenimente, cum ar fi mersul la cinema, operă, filarmonică, sărbători locale, mersul la teatru, muzee și expoziții de artă, spectacole de divertisment, în ultimele 12 luni dinaintea aplicării chestionarului.

Astfel, cei mai mulți respondenți participă o dată la 4-6 luni sau mai des la sărbători locale (31%), la cinema (28%), la spectacole de divertisment (22%) și la spectacole de teatru (17%).

Totodată, deși există o nevoie manifestă pentru consumul de cinema, slaba rețea de cinematografe publice sau private la nivel național face ca aproximativ 50% din populație să nu poată avea acces la un cinematograf în localitate, aproximativ 80% dintre respondenți nefiind niciodată la un film într-un cinematograf clasic în ultimul an.

Potrivit Barometrului, se constată primele rezultate pozitive ale politicilor și programelor pentru stimularea consumului cultural în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 14 și 30 de ani deoarece procentele preponderent pozitive pe toate categoriile de vârstă arată că s-a format un obicei de consum de cultură.

Percepția despre artele vizuale este formală de tip clasic, dar în România se manifestă încă un interes prea scăzut pentru achiziționarea de obiecte de artă sau albume de artă și un interes mult prea scăzut față de estetica spațiului domestic și public.