Numărul lupilor din Europa a atins cote istorice în ultimele două decenii, însă această reușită ecologică s-a transformat treptat într-o problemă politică și socială de prim-plan. În septembrie 2022, un raport realizat la solicitarea Comisiei Europene arăta că în Uniunea Europeană trăiesc „probabil” aproximativ 19.000 de lupi, în creștere cu 5.000 de exemplare față de 2016. La nivel continental, excluzând Rusia și Belarus, populația ajungea la peste 21.500 de lupi.
Dar, începând cu aprilie 2025, pentru prima dată după 40 de ani, lupul nu mai beneficiază de aceeași protecție strictă la nivelul Uniunii Europene. Decizia a fost adoptată cu 371 de voturi pentru, 162 împotrivă și 37 de abțineri, într-o procedură de urgență, și a fost determinată de un incident devenit simbolic: uciderea poneiului lui Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, de către un lup.
De la protecție totală la cotă de prevenție
Până în 2023, vânătoarea lupului era interzisă în aproape toate statele membre ale UE, iar capturarea, uciderea sau chiar deranjarea speciei în perioada de reproducere erau infracțiuni. După publicarea noii directive în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, statele membre au la dispoziție 18 luni pentru a adapta legislațiile naționale. Lupul rămâne o specie de interes conservativ, dar se permite recoltarea controlată în scop preventiv, acolo unde este justificat riscul asupra comunităților umane sau animalelor domestice.
România, între recorduri biologice și conflicte rurale
România se află în topul țărilor europene cu cele mai mari populații de lupi: între 2.500 și 3.000 de exemplare, conform datelor din 2022, cu tendință de creștere. Avem o densitate comparabilă cu Italia (3.500), Bulgaria (2.700) sau Ucraina (2.500) — din care 500 de lupi sunt concentrați în Carpații ucraineni. Alte țări, precum Polonia (1.886) sau Grecia (1.020), se situează sub România, în timp ce vestul Europei (Franța, Germania, Olanda) raportează doar zeci sau sute de exemplare.
Cele mai numeroase haite de lupi din România se regăsesc în Covasna și Harghita, urmate de Brașov, Sibiu, Vâlcea, Hunedoara și Bistrița-Năsăud. În schimb, în județe precum Mehedinți, Timiș și Bihor, populația de lupi este puternic subestimată sau insuficient documentată.
De la exterminare la renaștere: istoria recentă a lupului în România
În anii ’60–’70, România înregistra cel mai scăzut număr de lupi din istoria modernă: sub 1.600 de exemplare, concentrate în zonele montane. Uciderea lupilor era încurajată de stat, iar oricine aducea un lup (viu sau mort) la ocolul silvic primea 200 de lei. Se foloseau metode brutale precum capcane, otravă sau așa-numitele „stegulețe” — o metodă în care haita era încercuită cu sfori și stegulețe lăsându-se doar o singură ieșire, unde vânătorii așteptau să tragă.
„Locul unde se afla haita era înconjurat cu stegulețe înfipte în pământ și kilometri de sfoară. Se lăsa doar un singur loc liber pe unde puteau ieși lupii. Acolo erau așteptați și împușcați”, a explicat profesorul Ovidiu Ionescu, de la Facultatea de Silvicultură din Brașov.
Între conservare și conviețuire: provocarea secolului XXI
Lupul este o specie esențială pentru echilibrul ecosistemelor forestiere, controlând numărul de erbivore și contribuind la regenerarea pădurii. Dar prezența sa aduce, în același timp, pagube pentru crescătorii de animale și neliniște în comunitățile rurale. Deși haita evită, în general, omul, extinderea ariei de deplasare în sezonul rece sau pierderea habitatului poate duce la apariții în apropierea gospodăriilor.
Noua directivă europeană permite alocarea de cote anuale de prevenție, dar solicită în continuare ca statele membre să asigure un statut favorabil de conservare. Cu alte cuvinte, lupul nu mai este intangibil, dar nici nu poate fi supus din nou unei politici de exterminare.
Europa se află acum într-un punct de echilibru fragil între natură și civilizație. Iar România, cu una dintre cele mai importante populații de lup din UE, va fi în prim-planul acestei noi etape în gestionarea conviețuirii om-natură.
Descoperă mai multe la Radio Clasic FM
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
