Ileana Popovici, George Mihăiţă şi Vladimir Găitan, despre filmul ”Reconstituirea”, la 50 de ani de la începerea filmărilor

Actorii Ileana Popovici, George Mihăiţă şi Vladimir Găitan au fost prezenţi duminică la Cinema „Amza Pellea” din Râşnov, la prezentarea filmului „Reconstituirea”, regia Lucian Pintilie, o proiecţie specială în Festivalul de Film şi Istorii Râşnov la 50 de ani de la începerea filmărilor.

Programat iniţial a fi proiectat în aer liber, în Cetatea Râşnov, din cauza vremii nefavorabile, pelicula şi actorii au ‘coborât’ în Râşnov, la cinematograful ‘Amza Pellea’. Filmul face parte din caravana „Centenarul Filmului Românesc”, prin care managerul de proiect Andrei Giurgia şi-a propus să prezinte „100 de filme, în 100 de oraşe”.

Cei trei actori care au făcut parte din distribuţia filmului au rememorat câteva momente legate de începutul colaborării cu regizorul Lucian Pintilie pentru realizarea filmului „Reconstituirea”.

Primul care a vorbit a fost Vladimir Găitan, care a spus că pentru el faptul că a ajuns să facă parte din distribuţie şi să lucreze cu marele regizor s-ar putea povesti printr-un singur cuvânt: „şansă”.

El a amintit că era student în anul II la Teatru iar Lucian Pintilie a văzut o parte dintr-o repetiţie a sa, Institutul de Teatru fiind la acea vreme deasupra Teatrului ‘Bulandra’, şi acel moment a fost decisiv pentru cariera sa.

Şansă. Fără doar şi poate, în profesia noastră se vorbeşte de talent, de geniu, de actori minunaţi. Eu am să pledez pentru ideea de şansă. Acum câteva minute discutam cu un domn şi îi explicam ce rol important joacă în viaţa ta de actor acest cuvânt, şansă, pentru că, pentru cei care ştiu Bucureştiul, Institutul de Teatru era poziţionat deasupra Teatrului Bulandra. (…) Şi într-una din zile, Pintilie a lăsat repetiţiile la Teatrul Bulandra şi a urcat în Institut. Trebuie să ştiţi că pe scenariul ‘Reconstituirii’, pe care îl am şi acum acasă, în rolul meu era distribuit Dan Nuţu, pe rolul lui George Mihăiţă era Virgil Ogăşanu şi Papaiani, erau două variante, ei fiind actorii pe care i-a vrut Pintilie. (…) El a intrat în Institut, a deschis uşa la clasă, eu eram întâmplător – iarăşi şansa – pe scenă şi îmi făceam monologul. I-a făcut semn doamna Elena Negreanu să stea jos. (…) Mie mi-a spus: ‘Vladimir, reiei de la capăt monologul’. L-am reluat, l-am spus, el s-a ridicat, a mulţumit şi a plecat. (…) El s-a mulţumit să vadă momentul ăla. A coborât la etajul I, unde s-a întâmplat aceeaşi chestie. (…) L-a văzut pe George (n.r. – George Mihăiţă) şi dintr-o dată s-a şters tot, Dan Nuţu, Ogăşanu şi Papaiani, şi am fost noi cei care am… Deci, vorbim de întâlnirea aia extraordinară cu o minune de regizor, Pintilie, care a ţinut de şansă. În rest, putem discuta de talent, de ce filme ai făcut, dar consider că în momentul ăla, Dumnezeu o aripă de înger a ţinut-o deasupra mea şi asupra acestui prieten de-o viaţă (n.r. – George Mihăiţă) şi ne-a schimbat destinul„, a mărturisit Vladimir Găitan.

Actorul George Mihăiţă a afirmat că se bucură că filmul a fost nominalizat într-un top 10 al celor mai bune filme româneşti.

Eu eram la clasa doamnei Sanda Manu, pedagog absolut extraordinar, eu şi Mircea Diaconu. De ce bucuria noastră este şi mai mare, pentru că în anul 2008 s-a făcut un clasament al celor mai bune zece filme româneşti de când este cinematografia română şi vreau să vă spun că pe locul I este ‘Reconstituirea’. Sigur că şi eu, şi Vladimir am făcut peste 50 de filme după aceea, dar acesta rămâne filmul de căpătâi şi pentru cinematografie şi automat şi pentru noi. Personal m-aş bucura dacă aţi mai vedea un film de care sunt mândru, ‘Undeva la Palilula’, în regia lui Silviu Purcărete„, a spus Mihăiţă.

Ileana Popovici a povestit că la momentul în care s-a făcut distribuţia pentru acest film era la mare şi nu se gândea niciun moment că ar putea să ajungă să joace într-un film, cu atât mai mult cu cât nici nu ştia cine era Lucian Pintilie.

Eu nu sunt actriţă profesionistă şi nici nu m-am gândit niciodată că aş putea să joc într-un film. Eram studentă la Conservator şi îmi plăcea să cânt şi, apropo de şansă, şi eu spun la fel, pentru că atunci când Dumnezeu are un gând cu tine, te pune unde trebuie la momentul potrivit. Eu eram la televizor, cântam un cântecel (…) şi domnul Pintilie avea distribuţia făcută – am aflat după aceea -, dar totuşi, în momentul acela, trecea de la baie în dormitor, prin sufragerie, şi eu eram la televizor. Genialitatea domnului Pintilie şi intuiţia lui extraordinară au făcut să mă vadă aşa cum m-a văzut în film. (…) Eu eram la mare (…) şi l-am auzit la Radio Vacanţa pe Paul Grigoriu că mă cheamă să mă duc la radio. M-am dus şi mi-a zis că mă cheamă la Bucureşti, la secţia Actori, tovarăşul Roman. (…) Norocul meu a fost că eram cu sora mea, care era deja actriţă la Teatrul Mic, Magda Popovici, şi m-a întrebat ce este. I-am spus că este despre un film, cu un regizor Lucian Pintilie, despre care nu ştiam cine e. Sora mea mi-a spus să nu cumva să nu mă duc, că ăsta este un regizor extraordinar, că e o şansă pentru mine. (…) La insistenţele ei, am plecat la Bucureşti, dar nu am avut niciun gând că o să fac un film. (…) Domnul Pintilie a avut un alt mod de a lucra cu mine, altul decât cel cu care a lucrat cu profesioniştii„, a spus Ileana Popovici.

Înaintea filmului, Andrei Giurgia le-a oferit celor trei actori, din partea Centenarului Filmului Românesc, câte o distincţie.

Vrem să vă mulţumim pentru ceea ce aţi făcut pentru generaţii şi generaţii şi pentru cultura românească„, a spus Giurgia.

Primiţi reverenţa noastră în semn de mulţumire pentru faptul că susţineţi filmul românesc şi pentru felul în care contribuiţi astăzi la promovarea acestuia„, scria pe distincţiile oferite celor trei mari actori.

Ultima distincţie a serii a fost oferită Festivalului de Film şi Istorii Râşnov, de asemenea pentru susţinerea filmului românesc, fiind primită, în numele organizatorilor, de primarul oraşului Râşnov, Liviu Butnariu.