Liiceanu: Neagu Djuvara a fost un cal de rasă vizibil; aristocratul de serviciu; ne-a redat verticalitatea privirii

Filosoful Gabriel Liiceanu consideră că regretatul istoric Neagu Djuvara, asemenea Aniţei Nandriş, Doinei Cornea sau lui Constantin Noica, face parte dintr-o familie de personalităţi care, prin prezenţa lor fizică şi spirituală, ne-au redat verticalitatea privirii după deceniile de comunism.

Oameni ca Neagu Djuvara, asemenea Aniţei Nandriş, asemeni Doinei Cornea, asemenea lui Noica, în ce mă priveşte, toţi fac parte dintr-o familie, care, prin prezenţa lor fizică şi spirituală, ne-au redat verticalitatea privirii. Ei au fost – iertaţi-mi comparaţia, aşa mi-a venit mie în minte – că au fost în mijlocul masei ăsteia de cai de tracţiune care eram, nemâncaţi şi bătuţi toată ziua, au fost caii noştri de rasă. (…) Câtă vreme a trăit printre noi, asta a fost Neagu Djuvara, un cal de rasă vizibil. A fost ‘aristocratul nostru de serviciu’, ar fi spus Cioran, dar nu neapărat pentru că era un descendent al lui Basarab, deşi asta îi făcea mare plăcere s-o spună. Nu de-asta a fost aristocrat, pentru că un aristocrat nu este unul care se trage prin sânge dintr-un boier. Avem astăzi, încă în viaţă, boieri de o mare ticăloşie. Foşti turnători activi, decenii, ai Securităţii. Aristocrat ca om de rasă, asta înseamnă aristocrat şi aşa îl gândim toţi pe Neagu Djuvara”, a spus Liiceanu marţi seară, la lansarea Asociaţiei Culturale „Neagu Djuvara„, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu.

El l-a omagiat pe istoricul Djuvara, care, în lucrările sale, s-a situat „exact pe linia adevărului şi a istoriei” ori, la la fel ca şi Lucian Boia, în slujba „cunoaşterii adevărate a istoriei naţiei”. Liiceanu i-a criticat pe acei istorici care ar avea „scuza că mint, în numele patriotismului”, pe care i-a numit „manipulatori ai istoriei”, „extrem de periculoşi, pentru că sacrifică de fiecare dată adevărul ştiinţific unei conjuncturi politice”.

Episcopul greco-catolic de Bucureşti, Mihai Frăţilă, a vorbit „dinspre zona credinţei, evocând, demnitatea şi pudoarea domnului Djuvara”, cu „un gând de recunoştinţă pentru felul în care a lăsat să se vadă inima lui” în paginile lucrărilor publicate.

„Providenţa m-a făcut părtaş de bucuria unor întâlniri de har, sub semnul discreţiei, e adevărat, dar mai ales sub semnul sacramentelor Bisericii. Şi am putut astfel să văd ce înseamnă sau cel puţin ce însemna odată, odinioară, să trăieşti bine în lume, cu conştiinţa simultană a propriei demnităţi, dar şi a propriilor limite. Ca laic european, ce îşi propune să înfrumuseţeze lumea aflată în umbra crucii, un alt fel de Europă, Neagu Djuvara ştiind să se ţină departe de sentimentalisme mistice sau de fantasme ideologico-politice, dar şi de acel secularism agresiv sau de un impuls revoluţionar, a plecat către Dumnezeu cu aceeaşi combinaţie de luciditate şi de candoare care i-a cucerit chiar şi pe tineri”, a spus episcopul Frăţilă.

Sandra Djuvara Melone, nepoata istoricului, a anunţat că înfiinţarea Asociaţiei Culturale „Neagu Djuvara” reprezintă „cel mai bun mod de a adora imensa moştenire intelectuală” pe care acesta ne-a lăsat-o. Aceasta va promova munca şi valorile dragi istoricului, va lansa un dialog cu publicul, cu tineretul, cu oamenii de ştiinţă.

„Vom continua să colaborăm cu Humanitas, în principal, dar şi cu alţii, aşa cum a făcut şi bunicul meu. Vom organiza discuţii în şcoli şi în universităţi, vom distribui cărţi în şcoli şi biblioteci, vom publica materiale pe care Neagu nu a avut timp să le publice în timpul vieţii, dar şi publicaţiile altora. Şi ne gândim să găsim finanţare pentru burse şi proiecte din istorie. Prevedem că evenimentele vor avea loc în multe localităţi în ţară. Este important să nu ne limităm la Capitală”, a spus Sandra Djuvara Melone.

Noua asociaţie are sediul în apartamentul cunoscut drept „Casa Lovinescu” din bulevardul Mihail Kogălniceanu nr. 49, vizavi de Facultatea de Drept.