Parchetul European a solicitat României să aprobe între 20 și 30 de procurori delegați care vor investiga fraudele cu fonduri europene

Parchetul European a solicitat României să aprobe un număr cuprins între 20 și 30 de procurori care vor investiga fraudele cu fonduri europene, însă ministerul justiției a anunțat că acceptă doar 10 procurori, au declarat pentru G4Media.ro surse guvernamentale.

Potrivit acestora, șefa Parchetului European, Laura Codruța Kovesi, a trimis săptămâna trecută o scrisoare ministerului justiției în care îl anunță pe Cătălin Predoiu că respinge oferta Guvernului Român, în contextul în care România este campioană la fraudele cu fonduri europene.

  • Potrivit regulamentului de funcționare al EPPO, ”În fiecare stat membru există doi sau mai mulți procurori europeni delegați. Procurorul-șef european, după consultarea autorităților relevante ale statului membru relevant și ajungerea la un acord cu acesta, aprobă numărul de procurori europeni delegați, precum și diviziunea funcțională și teritorială a competențelor între procurorii europeni delegați și fiecare stat membru”.

România riscă astfel să ajungă ultima țară care nu a aprobat numărul de procurori pentru EPPO, blocând activitatea instituției.

În raportul OLAF pe anul 2019, (oficiul european de luptă anti-fraudă), România conduce în topul țărilor europene anchetate pentru fraude cu fonduri UE. România ocupă primul loc cu 11 investigații deschise, fiind urmată de Italia cu 9 investigații, Grecia, Polonia și Bulgaria, cu câte 7.

După apariția raportului OLAF săptămâna trecută, liderul PLUS, Dacian Cioloș, care este și liderul grupului Renew Europe din Parlamentul European, a avertizat Guvernul Orban într-o postare pe Facebook: ”În aceste condiții, îi recomand cât se poate de serios ministrului Justiției să trimită de urgență la EPPO numărul de procurori solicitat de procurorul european, Laura Codruța Kovesi. Orice amânare ridică serioase semne de întrebare.”

Potrivit surselor G4Media.ro, Parchetul European solicită un anumit număr de procurori fiecărei țări UE, dintre cele 22 care au aderat la această structură, pe baza unui set de criterii, între care cel mai important este numărul de dosare raportat anual în care sunt anchetate fraudele cu fonduri europene.

  • Or, și aici România conduce detașat, cu aproape 1000 de dosare penale deschise anual la nivelul țării, vizând infracțiuni comise la cheltuirea banilor europeni. O altă statistică DNA arată că în perioada 2014-2018, procurorii au trimis în judecată 938 inculpați, în 363 cauze pentru comiterea unor infracțiuni împotriva intereselor financiare ale UE. Prejudiciul reținut în aceste cauze a fost de 494 milioane lei, din care aproximativ 90% reprezintă prejudiciu la bugetele Uniunii Europene. În aceeași perioadă, instanțele de judecată au condamnat deja 452 de inculpați și au obligat persoanele condamnate la despăgubiri către părțile civile în valoare de aproximativ 140 milioane lei.

Procurorii europeni delegați vor lucra în fiecare țară din cele 22  și vor investiga fraudele cu fonduri europene. Parchetul European a primit în cele din urmă buget pentru 140 de posturi de procurori delegați, după ce Laura Codruța Kovesi a acuzat în repeteate rânduri în Parlamentul European subfinanțarea instituției.

Bugetul inițial al EPPO permitea angajarea a 32 de procurori, adică ”un procuror și jumătate” pentru fiecare țară, număr considerat total insuficient pentru combaterea infracțiunilor cu fonduri UE.

Parchetul European, cu sediul la Luxemburg, este la un pas de a deveni funcțional. De la 1 septembrie s-a format colegiul de conducere al instituției, după ce țările membre au trimis câte un procuror european care va funcționa în conducerea EPPO.

Procurorii europeni vor supraveghea investigaţiile şi urmăririle penale şi vor constitui Colegiul EPPO, împreună cu procurorul-şef european, Laura Codruţa Kovesi. România va fi reprezentată de către Cătălin-Laurenţiu Borcoman, fost şef al DIICOT Braşov.

Decizia României de a trimite doar jumătate din procurorii solicitați de Parchetul European este cu atât mai ciudată, cu cât riscă să piardă fonduri europene, dat fiind că Bruxelles-ul pune la punct mecanisme prin care să lege fondurile europene de problema funcționării justiției și a statului de drept.

Președintele Klaus Iohannis a anunțat pe 21 iulie, la Bruxelles, că România va primi în total 79,9 miliarde de euro din planul de recuperare de 750 de miliarde euro și bugetul multianual 2021 – 2027 al UE, în valoare de 1.074 de miliarde de euro.

Or, este greu de crezut că marii contributori, ca Germania, Franța și Olanda, vor accepta ca miliardele de euro să plece spre țări care nu au dezvoltat mecansime de protecție în fața fraudelor, mai ales că România se află în topul infracțiunlior cu fonduri europene.

Din această perspectivă, este greu de înțeles poziția României care refuză să aprobe numărul de procurori solicitat de Parchetul European, mai ales în contextul în care președintele Klaus Iohannis s-a declarat garantul funcționării justiției și a declarat drept o prioritate lupta împotriva corupției.

sursa: g4media.ro