Grupul deputaților AUR i-a solicitat premierului Luca Niculescu să participe, pe 2 noiembrie, la „Ora prim-ministrului”, pentru a prezenta situația deficitului bugetar și măsurile prin care Guvernul intenționează să îl reducă. Formațiunea cere explicații despre estimările pentru 2026 și planul pentru anii următori.

Solicitarea vizează deficitul ESA estimat pentru 2026 și reconcilierea acestuia cu deficitul cash. AUR îi cere premierului să explice și de ce ținta cash pentru 2026, de 6,2% din PIB, este peste ținta ESA, de 6,0% din PIB.

În comunicatul transmis miercuri, formațiunea a cerut clarificări și despre diferența față de perioada 2024 – 2025, când deficitul ESA a depășit deficitul cash. AUR solicită să afle ce plăți din anii anteriori explică această diferență.

Un alt punct al solicitării este prezentarea măsurilor prevăzute pentru reducerea deficitului în perioada 2027 – 2030, cu impactul fiecăreia exprimat în lei. AUR cere să fie precizată și ținta pentru 2028.

Formațiunea vrea să afle cum va fi atinsă în 2030 ținta de deficit de sub 3% din PIB, respectiv 2,8%, fără taxe noi și fără tăierea investițiilor publice. Cererile sunt adresate premierului în perspectiva prezenței sale în Parlament, la „Ora prim-ministrului”, pe 2 noiembrie.

„Premierul are obligația să vină în fața Parlamentului cu cifre, măsuri și termene precise, nu cu noi promisiuni”, a transmis AUR. Formațiunea a mai afirmat că deficitul bugetar nu poate fi redus „doar pe hârtie” și că nota de plată nu trebuie transferată din nou cetățenilor și economiei românești.

The post AUR îi cere premierului să prezinte planul pentru deficit appeared first on Radio Clasic.

PNL îi cere premierului Luca Niculescu să adopte de urgență rectificarea bugetară și avertizează că amânarea finanțărilor poate produce blocaje în sănătate, serviciile de urgență, investițiile publice și proiectele europene. Liberalii își îndreaptă însă atacul mai ales spre PSD, singurul partid politic reprezentat în noul Cabinet, pe care îl acuză că tratează acum ca negociabilă o măsură pe care, înainte de învestirea Guvernului, o prezenta drept vitală.

Tensiunile din jurul primei rectificări bugetare a Guvernului Niculescu au crescut la numai câteva zile după instalarea noului Executiv. PNL, care a votat învestirea Cabinetului fără să intre la guvernare, îi solicită premierului să finalizeze rapid redistribuirea fondurilor necesare instituțiilor care riscă să rămână fără resurse suficiente până la sfârșitul anului.

Liberalii invocă în primul rând situația sistemului sanitar, a serviciilor de urgență, a investițiilor și a proiectelor cu finanțare europeană.

„România are nevoie de finanțarea imediată a sistemului de sănătate, a serviciilor de urgență, a proiectelor europene și altor investiții aflate în derulare”, transmite PNL, avertizând că întârzierile pot afecta direct funcționarea unor servicii publice esențiale.

Presiunea nu este lipsită de context. Chiar programul de guvernare depus de Luca Niculescu prevedea realizarea rectificării în primele 30 de zile de mandat, înainte de termenul legal de la sfârșitul lunii noiembrie, pentru acoperirea necesităților din sănătate, asistență socială și cofinanțarea proiectelor europene.

Mai mult, înainte de învestirea Cabinetului, PSD însuși prezentase rectificarea drept una dintre condițiile importante ale susținerii lui Luca Niculescu. Pe 16 octombrie, social-democrații anunțau că printre prioritățile incluse în programul de guvernare se află o „rectificare bugetară urgentă” destinată finanțării spitalelor și serviciilor esențiale.

Această schimbare de poziție este acum exploatată politic de PNL.

Liberalii susțin că, dacă rectificarea era considerată urgentă înainte ca PSD să intre la guvernare, ea nu poate deveni o temă secundară după instalarea Cabinetului. În comunicatul transmis miercuri, partidul vorbește despre riscul ca spitalele, școlile, primăriile și companiile care au de încasat bani de la stat să fie afectate de întârzierea deciziei.

PNL îl atacă direct și pe liderul PSD, Sorin Grindeanu, acuzând conducerea social-democrată că încearcă să transforme rectificarea într-o dispută politică asupra dimensiunii reale a obligațiilor bugetare.

Liberalii contestă modul în care PSD prezintă necesarul suplimentar de finanțare și susțin că sunt puse laolaltă categorii diferite: facturi deja emise, lucrări încă nefacturate, solicitări noi venite din partea ministerelor, sume rezultate din hotărâri judecătorești și estimări privind cheltuielile necesare până la finalul anului.

Datele apărute până acum arată într-adevăr presiuni bugetare semnificative. Ministerul Transporturilor ar solicita aproximativ 7 miliarde de lei pentru proiectele aflate în derulare, Ministerul Justiției aproximativ 300 de milioane, iar Ministerul Mediului a pregătit solicitări suplimentare de aproximativ 1,4 miliarde de lei, inclusiv pentru proiecte PNRR, servicii silvice și plata unor drepturi salariale stabilite prin hotărâri judecătorești.

Guvernul lucrează, potrivit informațiilor apărute în ultimele zile, la două rectificări până la sfârșitul anului. Prima ar urma să fie una de urgență, destinată cheltuielilor de funcționare și nevoilor imediate ale instituțiilor, iar a doua ar urma să fie realizată spre sfârșitul lunii noiembrie. Printre domeniile pentru care au fost deja identificate necesități se află IGSU, ambulanțele, Ministerul Sănătății și Ministerul de Interne.

Premierul Luca Niculescu a evitat însă să valideze public cifrele vehiculate înainte de finalizarea analizei Ministerului Finanțelor.

El a anunțat că vrea mai întâi o imagine completă asupra finanțelor țării și că urmează să discute cu Sorin Grindeanu despre prioritățile economice și bugetare.

Poziția este sensibilă tocmai pentru că Niculescu însuși prezentase rectificarea drept una dintre primele urgențe ale mandatului. În discursul din Parlament dinaintea votului de învestitură, premierul a anunțat că Executivul va începe imediat lucrul la o rectificare „fără creșterea deficitului”, în paralel cu pregătirea bugetului pentru 2027, asigurarea necesarului energetic pentru iarnă și finalizarea proiectelor PNRR.

Ținta de deficit complică însă operațiunea. Programul de guvernare prevede închiderea anului 2026 cu un deficit de aproximativ 6% din PIB în metodologia europeană, ceea ce înseamnă că orice suplimentare de cheltuieli trebuie compensată prin venituri mai mari, economii în alte zone sau redistribuirea banilor existenți.

Conflictul dintre PNL și PSD marchează și noua configurație politică de după învestirea Cabinetului Niculescu. PSD este partidul care participă efectiv la guvernare, alături de miniștri independenți, în timp ce PNL a ales să susțină instalarea Executivului fără să ocupe portofolii.

Această poziționare le permite acum liberalilor să susțină că responsabilitatea executivă aparține PSD și premierului.

„Guvernul României se conduce de la Palatul Victoria, nu din sediul PSD”, transmite PNL, cerându-i lui Luca Niculescu să își exercite autoritatea și să pună capăt disputelor privind cifrele.

Dincolo de schimbul politic, problema rectificării este una imediată. Guvernul trebuie să stabilească nu doar câți bani mai sunt disponibili până la sfârșitul anului, ci și care dintre solicitările ministerelor reprezintă obligații deja asumate, care sunt urgențe și ce cheltuieli pot fi amânate fără să afecteze funcționarea serviciilor publice.

Iar aici presiunea vine din ambele direcții: instituțiile cer bani suplimentari, în timp ce Executivul s-a angajat să nu lase rectificarea să împingă deficitul peste ținta asumată.

Prima decizie bugetară importantă a Guvernului Niculescu devine astfel și primul test politic serios al noii formule de putere. PSD cerea înainte de învestire o rectificare urgentă. PNL cere acum același lucru din afara Guvernului. Iar premierul trebuie să transforme promisiunea făcută în Parlament într-o împărțire concretă a banilor, fără să deschidă în același timp o nouă gaură în buget.

The post PNL presează Guvernul pentru rectificarea bugetară appeared first on Radio Clasic.

Break Allegro de Jerry Z a fost lansat pe 28.10.2026.

Jerry Z lansează albumul ‘Break Allegro’, un proiect jazz vibrant care include șase compoziții originale. Albumul se bucură de colaborări cu muzicieni de renume și explorează teme funk și fusion.

Break Allegro este al doilea album în calitate de lider al lui Jerry Z, un artist care își dovedește talentul alături de un grup de muzicieni remarcabili. Albumul deschide cu piesa titulară, care este una dintre cele șase compoziții originale ale lui Jerry Z, având un tempo rapid și energic.

Printre piesele incluse se numără ‘Rego Park’, un swinger plin de viață, și ‘Strange Brew’, care îmbină elemente de funk. De asemenea, ‘Zoya’ și ‘Angelie’ sunt baladă funk, demonstrând versatilitatea lui Jerry Z și a colegilor săi de grup.

Albumul se remarcă prin interacțiunea dintre muzicieni și solo-urile impresionante, în special cele ale saxofonistului Chad Lefkowitz-Brown și chitaristului Oz Noy. Deși albumul este bine realizat, unii ascultători ar putea considera că ar fi beneficiat de o diversitate mai mare în stiluri.

• Artist: Jerry Z

The post Break Allegro appeared first on Radio Clasic.

Points of Light de Christian McBride & Ursa Major a fost lansat pe 28.10.2026.

Christian McBride și Ursa Major lansează albumul ‘Points of Light’, un debut plin de energie și inovație în jazz. Albumul include colaborări cu muzicieni de renume și piese variate.

Points of Light este debutul trupei Ursa Major, condusă de Christian McBride. Albumul include piese precum ‘Sakura’, care aduce un omagiu stilului lui Wayne Shorter, și ‘Cows’, o compoziție funk influențată de anii ’70. De asemenea, piesa ‘Familiar Steps’ reflectă influențele lui Ray Brown și Bill Frisell, în timp ce ‘Orquíeda’ oferă o interpretare vibrantă a stilului bossa nova, inspirată de Al Di Meola.

Albumul reunește o echipă talentată de muzicieni, fiecare contribuind cu stilul său distinct. Nicole Glover la saxofon, Savannah Harris la tobe, și Mike King la pian sunt doar câțiva dintre artiștii care aduc viață acestui proiect. McBride, cunoscut pentru abilitățile sale la bas, îmbină influențele clasice cu sunete moderne, creând un album captivant și inovator.

‘Points of Light’ promite să devină un reper în carierele muzicienilor implicați, având potențialul de a fi studiat și apreciat de către atât tineri, cât și veterani ai jazz-ului. Albumul este o celebrare a diversității stilurilor și a colaborării între artiști, oferind ascultătorilor o experiență sonoră unică.

• Artist: Christian McBride & Ursa Major

The post Points of Light appeared first on Radio Clasic.

Today May Be Tomorrow de Rymden a fost lansat pe 28.10.2026.

Rymden lansează albumul „Today May Be Tomorrow”, o combinație captivantă de jazz și influențe diverse. Albumul include piese originale care explorează teme melancolice și epice.

Today May Be Tomorrow este al patrulea album de studio al trupei Rymden, care îmbină influențe din jazz, muzică clasică, rock și techno. Albumul include piese compuse de membrii trupei, fiecare având un stil distinct, de la melodii epice la momente mai melancolice.

Piesa de deschidere, „Today May Be Tomorrow”, are o durată de aproape 10 minute și folosește ritmuri puternice de rock pentru a crea o călătorie sonoră captivantă. Alte piese notabile includ „Em”, care se remarcă printr-o melodie frumoasă de pian, și „The Goodbye Song”, o piesă melancolică care încheie albumul.

Rymden, formată din pianistul norvegian Bugge Wesseltoft, basistul Dan Berglund și bateristul Magnus Öström, continuă să exploreze sunete inovatoare și complexe, demonstrând o abilitate remarcabilă de a îmbina improvizația cu structuri muzicale elaborate.

• Artist: Rymden

The post Today May Be Tomorrow appeared first on Radio Clasic.

Alexandru Toader, fiul fostului ministru al Justiției Tudorel Toader și lector la Facultatea de Drept din Iași, a fost scos din arest și dus încătușat la cabinetul său notarial, unde anchetatorii au efectuat percheziții timp de mai multe ore. El este arestat preventiv pentru 30 de zile într-un dosar în care este acuzat de viol și în care sunt verificate acuzațiile formulate de mai multe femei.

Alexandru Toader a părăsit sediul Inspectoratului de Poliție Județean Iași purtând mască de protecție și având mâinile încătușate. El a fost transportat la cabinetul notarial pe care îl deține în centrul Iașiului, unde a asistat la perchezițiile desfășurate de anchetatori.

Verificările ar avea legătură cu acuzațiile formulate împotriva sa de mai multe femei, anchetatorii încercând să identifice documente, dispozitive sau alte probe care ar putea fi relevante pentru dosar.

Potrivit informațiilor apărute în presa locală, verificări ar fi fost făcute și la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, unde Alexandru Toader este lector la Facultatea de Drept și unde ar avea un birou.

Dosarul a pornit de la acuzații grave formulate de foste sau actuale studente. Două tinere susțin că Alexandru Toader le-ar fi hărțuit sexual, iar una dintre ele a relatat că ar fi întreținut relații sexuale cu acesta, prima dată într-un birou al facultății, iar ulterior la cabinetul notarial.

Potrivit relatărilor celor două femei, contactele cu lectorul ar fi început după ce acestea nu promovaseră un examen în prima sesiune. Tinerele susțin că nu ar fi vorba despre cazuri izolate și că alte femei ar fi trecut prin situații asemănătoare.

Anchetatorii verifică în prezent informații privind până la șapte femei care i-ar fi adus acuzații lui Alexandru Toader. Stabilirea exactă a faptelor și a eventualei răspunderi penale aparține însă anchetei și instanțelor, iar acuzațiile nu echivalează cu o condamnare.

Alexandru Toader a fost arestat preventiv pentru 30 de zile, măsura fiind decisă sâmbătă de magistrații Curții de Apel Iași. Arestarea preventivă este o măsură procesuală și nu stabilește vinovăția persoanei cercetate.

Cazul are un impact public suplimentar prin poziția profesională a lui Alexandru Toader și prin faptul că este fiul lui Tudorel Toader, fost ministru al Justiției și fost rector al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.

Ancheta urmează acum să stabilească dacă acuzațiile formulate de femeile care au vorbit despre comportamentul lectorului sunt susținute de probe și dacă există și alte persoane care reclamă fapte similare.

The post Fiul lui Tudorel Toader, dus la percheziții appeared first on Radio Clasic.

Republica Moldova și România vor să accelereze proiectele comune de infrastructură și energie și să încurajeze investițiile românești. Premierul moldovean Vasile Tofan a anunțat prioritățile după întrevederea cu premierul României, Luca Niculescu, desfășurată marți, la Chișinău.

La o conferință de presă comună, Tofan a spus că România este cel mai apropiat prieten al Republicii Moldova și că cele două țări trebuie să consolideze cooperarea economică și în domeniul securității. El a amintit sprijinul României pentru aprovizionarea cu energie, modernizarea școlilor și grădinițelor, dezvoltarea infrastructurii și îmbunătățirea serviciilor în localități.

În transport, guvernele vor să îmbunătățească legăturile dintre cele două țări prin mai multe poduri peste Prut, drumuri mai bune și puncte de frontieră mai numeroase și mai rapide. Tofan a menționat accelerarea proiectelor podurilor de la Ungheni, inclusiv a drumurilor de acces și a infrastructurii de frontieră. El a invocat și nevoia de a facilita circulația produselor perisabile, în sezonul exporturilor de fructe din Republica Moldova.

În domeniul energiei, discuțiile au vizat accelerarea interconectărilor electrice, inclusiv linia Bălți-Suceava. Tofan a declarat că Republica Moldova va putea conta, din următorul sezon rece, și pe gaze din proiectul Neptun Deep, din Marea Neagră. Premierul moldovean a spus că România a avut un rol esențial în aprovizionarea țării sale cu energie.

Tofan a afirmat că Republica Moldova își dorește mai multe investiții românești, în special în industrie, energie, tehnologie și infrastructură. El a spus că firmele românești ar putea crea locuri de muncă în țară și ar putea folosi Republica Moldova ca platformă pentru a participa la eventuala reconstrucție a Ucrainei.

În declarațiile despre securitate, Tofan a spus că drone rusești încalcă spațiul aerian al Republicii Moldova și al României și că, de la începutul războiului, au fost peste 100 de survolări neautorizate ale spațiului aerian moldovean. El a condamnat și atacurile asupra navelor din Marea Neagră, despre care a afirmat că amenință siguranța navigației și stabilitatea regiunii.

The post Moldova și România accelerează proiectele de infrastructură și energie appeared first on Radio Clasic.

Sursă foto: Shutterstock

Start-up-ul Splash nu va mai putea continua serviciul de închiriere a trotinetelor electrice în București după introducerea noilor taxe, a anunțat marți seară fondatorul Octavian Marin. El a precizat că firma se va desființa la sfârșitul anului.

Marin a spus că investiția în afacere a depășit 1.000.000 de euro și a inclus 1.500 de trotinete, la un cost de 650 de euro fiecare, precum și cheltuielile pentru software. Potrivit fondatorului, investiția nu a fost recuperată, iar Splash a fost în fiecare an la break-even operațional.

Consiliul General a aprobat marți un nou regulament pentru închirierea trotinetelor electrice. Acesta vizează operatorii din București, inclusiv Lime, Bolt, Bird și Splash. Firmele vor plăti o taxă anuală de autorizare de 5.000 de lei, plus 0,75 lei pe zi pentru fiecare trotinetă aflată în exploatare pe domeniul public.

Regulamentul prevede că persoanele care închiriază trotinete trebuie să aibă minimum 18 ani. Pot închiria de la 16 ani cei care dețin permis pentru categoriile AM, A1 și B1. Operatorii trebuie să verifice vârsta la înregistrarea contului, pe baza unui act de identitate sau a unor mijloace electronice de identificare, și să blocheze accesul celor care nu îndeplinesc condiția.

Primăria poate limita numărul de trotinete autorizat, iar zonele în care firmele le amplasează trebuie avizate de Comisia Tehnică de Circulație. Marin a descris cei șapte ani ai Splash drept „o poveste” construită alături de echipă și de oamenii care au folosit trotinetele.

The post Splash se desființează la finalul anului după noile taxe appeared first on Radio Clasic.

Petrolul Ploiesti a câștigat cu 6-0 în fața echipei Progresul Spartac, marți, 27 octombrie, în Cupa României. Partida s-a disputat pe Stadionul Progresul Spartac din București, iar la pauză scorul era 2-0.

Meciul a făcut parte din etapa a doua a fazei grupelor, potrivit Digi Sport, care a relatat că partida a fost programată de la ora 17:00. Informațiile despre desfășurarea jocului au fost prezentate în cronica publicată de Digi Sport: https://www.digisport.ro/fotbal/cupa-romaniei/corvinul-rapid-0-0-uta-fc-botosani-2-2-progresul-petrolul-0-6-rezultatele-si-programul-etapei-a-doua-din-cupa-romaniei-4568281.

Petrolul a înscris prima dată în minutul 8, prin Flores, însă golul a fost anulat pentru ofsaid. În minutul 27, Leescu a deschis scorul după o centrare pe jos a lui Ludewig. Cinci minute mai târziu, Flores a transformat un penalty, acordat după faultul lui Stanciu asupra lui Paraschiv în careu. La pauză, oaspeții conduceau cu 2-0.

Leescu a dus scorul la 3-0 în minutul 57, reușind dubla. Progresul Spartac a rămas în inferioritate numerică în minutul 64, când Geană a fost eliminat după ce a primit al doilea cartonaș galben. Paraschiv a marcat în minutul 70, cu un șut cu stângul din interiorul careului.

Petrolul a mai înscris prin Paraschiv, în minutul 85, cu o lovitură de cap din interiorul careului, apoi prin Leescu, în minutul 89, când atacantul a completat tripla. Între cele două goluri, reușitele lui Leescu din minutele 77 și 83 au fost anulate pentru ofsaid. În minutul 29, Căpușă lovise bara transversală, iar în minutul 8 fusese anulat și golul lui Flores.

The post Petrolul Ploiești a învins Progresul Spartac cu 6-0 appeared first on Radio Clasic.

Sursă foto: Shutterstock

98,2% dintre românii cu vârste între 16 și 29 de ani spun că au o stare de sănătate bună sau foarte bună, cel mai ridicat procent din Uniunea Europeană, potrivit Eurostat. În același timp, România are cele mai mici cheltuieli pentru sănătate pe locuitor din UE.

Media europeană a tinerilor care își apreciază pozitiv sănătatea este de 89,7%. Grecia urmează România în clasament, cu 98,1%, iar Croația are 95,9%. La polul opus se află Suedia, cu 74,4%, și Finlanda, cu 81,4%.

Procentele reflectă percepția respondenților, nu rezultatul unor investigații medicale. Diferențele dintre țări pot fi influențate de factori culturali, de așteptările celor chestionați și de măsura în care afecțiunile sunt recunoscute și diagnosticate.

Diferențele de venit se regăsesc și în autoevaluarea sănătății. La nivelul UE, 85,6% dintre tinerii din gospodăriile cu cele mai mici venituri spun că sunt sănătoși, față de 93,7% dintre cei din gospodăriile cu veniturile cele mai mari. În România, procentele sunt de 96% și, respectiv, 99,3%.

Datele Comisiei Europene arată că speranța de viață în România era de 76,6 ani în 2024, cu peste cinci ani sub media UE. Raportul privind sănătatea în România semnalează și dificultăți de acces la îngrijiri: în 2024, 6% dintre persoanele care aveau nevoie de servicii medicale nu le-au primit din cauza costurilor, distanței sau timpului de așteptare.

În rândul persoanelor expuse riscului de sărăcie, ponderea celor care nu au beneficiat de asistența necesară a ajuns la 16%.

The post Tinerii români se consideră cei mai sănătoși din UE appeared first on Radio Clasic.