Directorul general al CNAIR, Cristian Pistol, a anunțat o mobilizare record pe șantierul secțiunii Cornetu-Tigveni a Autostrăzii Sibiu-Pitești. Peste o mie de muncitori și sute de utilaje sunt implicate în lucrări pe aproximativ 25% din cei 37,4 km ai secțiunii.

Cristian Pistol a declarat că mobilizarea pe acest șantier este una fără precedent, subliniind importanța finalizării rapide a lucrărilor pentru infrastructura rutieră din România. Acesta a menționat că eforturile se concentrează pe asigurarea unei desfășurări eficiente a activităților, având în vedere numărul mare de muncitori și utilaje disponibile.

Pe parcursul lucrărilor, echipele de muncitori vor efectua diverse acțiuni, inclusiv excavații, turnare de asfalt și instalarea de structuri necesare pentru autostradă. Mobilizarea resurselor umane și materiale este esențială pentru a respecta termenele stabilite pentru finalizarea proiectului.

Secțiunea Cornetu-Tigveni este o parte importantă a Autostrăzii Sibiu-Pitești, care va îmbunătăți conexiunile rutiere între regiuni și va facilita transportul de mărfuri și persoane. Lucrările avansează conform planului, iar autoritățile locale monitorizează îndeaproape progresul acestora.

The post Mobilizare record pe șantierul Cornetu-Tigveni al Autostrăzii Sibiu-Pitești appeared first on Radio Clasic.

Miniștrii Partidului Social Democrat (PSD) au depus, joi, demisiile la Guvern, în contextul crize politice. Vicepremierul Marian Neacșu a anunțat că secretarii de stat PSD își vor depune demisiile simultan cu moțiunea de cenzură.

Demisiile miniștrilor PSD au fost depuse la ora 14:00, iar primii care au sosit la Guvern au fost Florin Manole, ministrul Muncii, Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății, și Radu Marinescu, ministrul Justiției, alături de vicepremierul Marian Neacșu.

Marian Neacșu a subliniat că secretarii de stat vor acționa în conformitate cu strategia partidului, urmând să își depună demisiile în momentul în care va fi inițiată moțiunea de cenzură. Această decizie reflectă o schimbare semnificativă în peisajul politic românesc.

În continuare, se așteaptă sosirea miniștrilor din domeniile Agriculturii, Energiei și Economiei, care vor face parte din acest proces de demisie colectivă. Aceste acțiuni vin într-un moment în care tensiunile politice sunt în creștere, iar PSD își reconfigurează strategia în fața provocărilor actuale.

The post Miniștrii PSD și-au depus demisiile, iar secretarii de stat urmează moțiunea de cenzură appeared first on Radio Clasic.

Deficitul bugetar al României a scăzut la 1% din PIB în primul trimestru al anului 2026, conform anunțului ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare. Această reducere semnificativă față de anul trecut reflectă un deficit de 22 de miliarde de lei, aproape jumătate din cele 44 de miliarde de lei înregistrate în aceeași perioadă din 2025.

Ministrul Nazare a subliniat că, în termeni nominali, deficitul a fost redus de la 44 de miliarde de lei în primele trei luni din 2025 la 22 de miliarde de lei în 2026. Această scădere a fost însoțită de o reducere a ponderii deficitului în PIB, de la 2,3% la 1%.

În cadrul unei postări pe Facebook, Nazare a menționat că statul a început să cheltuie mai responsabil, ceea ce a condus la o reducere a diferenței dintre veniturile încasate și cheltuielile efectuate. Această abordare a dus la o diminuare a necesității de împrumuturi, ceea ce ar putea reduce presiunea fiscală în viitor.

Ministrul a explicat că aceste rezultate sunt parte a unui program de consolidare bugetară implementat împreună cu premierul Ilie Bolojan. Acesta a subliniat că România a început cu un deficit de 9,3% din PIB în 2024 și s-a angajat să îl reducă sub 3% până în 2030, iar ajustările semnificative observate până acum indică o direcție corectă.

În final, Nazare a avertizat asupra importanței stabilității politice, menționând că instabilitatea poate afecta încrederea piețelor și a investitorilor. De asemenea, a reamintit că obiectivul pentru sfârșitul anului este un deficit de 6,2% din PIB, subliniind necesitatea unei gestionări responsabile a banilor publici pentru dezvoltarea țării.

The post Deficitul bugetar al României a scăzut la 1% din PIB în T1 2026 appeared first on Radio Clasic.

CFR a anunțat suplimentarea capacității de transport către litoral pentru perioada 30 aprilie – 4 mai. Trenurile directe vor circula din București la intervale de 1-2 ore, pentru a răspunde cererii crescute.

Compania CFR a decis să introducă mai multe trenuri directe către litoral, în special pentru minivacanța de 1 Mai. Această măsură vizează facilitarea accesului turiștilor care doresc să petreacă timpul liber pe litoralul românesc.

Trenurile vor circula din București la intervale de 1-2 ore, asigurând astfel o frecvență mai mare a transportului feroviar. Această inițiativă este menită să răspundă cererii anticipate în perioada sărbătorilor, când numărul călătorilor crește semnificativ.

Cu toate acestea, CFR a avertizat că garniturile nu vor opri în stația Costinești Tabără, din cauza nefinalizării peroanelor. Aceasta înseamnă că pasagerii care doresc să ajungă în această zonă vor trebui să folosească alte stații din apropiere sau să planifice alternative de transport.

The post CFR suplimentează trenurile către litoral de 1 Mai, fără opriri în Costinești Tabără appeared first on Radio Clasic.

Asociaţia Editorilor din România (AER) a propus eliminarea timbrului literar din viitoarea formă a Legii 35/1994. Această inițiativă vine în contextul unor modificări legislative ce vizează reglementarea activităților editoriale.

AER argumentează că eliminarea timbrului literar ar urma modelul timbrului folcloric și al timbrului de divertisment, care nu mai sunt în vigoare. Asociația consideră că aceste taxe reprezintă o povară pentru editori și nu contribuie la dezvoltarea sectorului editorial din România.

Proiectul de ordonanță de urgență, aflat în dezbatere publică, vizează modernizarea legislației în domeniul editorial, având ca scop sprijinirea autorilor și editorilor. AER susține că reglementările actuale sunt depășite și nu reflectă realitățile pieței de carte din România.

Eliminarea timbrului literar ar putea facilita accesul la publicare pentru autori și ar putea stimula diversitatea editorială. AER a subliniat importanța unei legislații care să încurajeze creația literară și să sprijine industria cărții în țară.

The post Asociaţia Editorilor din România cere eliminarea timbrului literar din legislaţie appeared first on Radio Clasic.

Dinu Iancu-Sălăjanu a anunțat că se autosuspendă din funcția de președinte al Consiliului Județean Sălaj pe durata procedurilor judiciare în desfășurare. Decizia a fost comunicată de PNL Sălaj, subliniind importanța responsabilității politice.

Dinu Iancu-Sălăjanu a decis să se autosuspendă din funcția de președinte al filialei județene a partidului pentru a proteja activitatea organizației și a menține un climat de normalitate instituțională. Această măsură a fost anunțată joi de PNL Sălaj, care a subliniat gestul de responsabilitate al liderului său.

În comunicatul emis de PNL Sălaj, se menționează că Dinu Iancu-Sălăjanu va utiliza toate căile legale pentru a demonstra că și-a exercitat atribuțiile cu respectarea legii. Partidul a reafirmat angajamentul său față de statul de drept și buna funcționare a instituțiilor publice.

În contextul acestei autosuspendări, Dinu Iancu-Sălăjanu se află sub măsura preventivă a controlului judiciar, impusă de DNA, care îl anchetează alături de alte două persoane. De asemenea, el este un lider important al PNL, reprezentând Regiunea Nord-Vest în Biroul Executiv al partidului.

The post Dinu Iancu-Sălăjanu s-a autosuspendat din funcția de președinte al CJ Sălaj appeared first on Radio Clasic.

Miniștrii Partidului Social Democrat (PSD) vor demisiona joi din funcțiile deținute în Guvern, înainte de ședința programată la ora 11:00. Decizia a fost luată în cadrul unei întâlniri a Biroului Permanent Național al PSD, desfășurată miercuri.

Conform surselor politice, demisiile vor fi prezentate înainte de ședința Executivului, care va avea loc la Palatul Victoria. Această acțiune vine ca urmare a unor decizii interne ale partidului, care a decis retragerea din Guvern.

Printre cei care urmează să își prezinte demisia se numără și secretarul general al Guvernului, Radu Oprea. Această mișcare este parte a unei strategii mai ample a PSD, care a decis să se distanțeze de actuala conducere a Executivului.

Decizia de retragere a miniștrilor PSD din Guvern reflectă tensiunile politice existente și dorința partidului de a-și reafirma poziția pe scena politică. Aceasta va avea loc într-un context în care PSD caută să își consolideze influența și să răspundă așteptărilor alegătorilor.

The post Miniștrii PSD își vor da demisia din Guvern înainte de ședința Executivului appeared first on Radio Clasic.

Una dintre cele mai iubite sărbători din calendarul ortodox este marcată pe 23 aprilie, când credincioșii îl cinstesc pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruință. Ziua are o puternică încărcătură spirituală, dar și o dimensiune profund umană și socială, pentru că aduce împreună rugăciunea, tradițiile și bucuria celor care își serbează onomastica.

Pentru creștinii ortodocși, Sfântul Gheorghe este unul dintre cei mai mari mucenici ai Bisericii, cunoscut pentru curajul cu care și-a mărturisit credința în timpul persecuțiilor ordonate de împăratul Dioclețian. Născut în Capadocia și crescut într-o familie creștină, el a urmat cariera militară și a ajuns comandant în armata romană, însă a ales să nu-și renege credința, plătind cu viața pentru această mărturisire. Tocmai de aceea, în tradiția ortodoxă, Sfântul Gheorghe a rămas simbolul biruinței credinței asupra fricii și a răului.

În conștiința populară, imaginea Sfântului Gheorghe este legată de icoana călărețului care ucide balaurul, o reprezentare devenită simbol al luptei dintre bine și rău. Dincolo de semnificația religioasă, această imagine a făcut ca sărbătoarea să fie percepută și ca un moment al curajului, al speranței și al protecției. În multe comunități din România, ziua este însoțită de slujbe speciale, rugăciuni pentru sănătate și obiceiuri păstrate din generație în generație.

Sărbătoarea are și o puternică dimensiune populară. În tradiția românească, Sfântul Gheorghe este văzut ca un vestitor al primăverii depline, un prag simbolic între anotimpuri și între vechi și nou. În satele românești, această zi a fost multă vreme legată de ritualuri de protecție pentru case, animale și gospodării, dar și de credința că natura intră într-o etapă de renaștere și belșug. Astfel, 23 aprilie nu este doar o zi din calendarul religios, ci și un reper viu în memoria colectivă.

Pentru foarte mulți români, 23 aprilie este și o zi de familie, de telefoane, mesaje și urări. Peste un milion de români își serbează astăzi onomastica, purtând numele Sfântului Gheorghe sau derivate ale acestuia. Printre cele mai răspândite nume masculine se regăsesc Gheorghe, George, Georgian, Georgel sau Gigi, iar dintre cele feminine, Georgeta, Georgiana, Gina, Geta sau Giorgiana. Este una dintre cele mai ample sărbători onomastice din România, ceea ce face ca această zi să aibă o atmosferă aparte, în care solemnitatea religioasă se împletește cu bucuria unei celebrări personale.

Pentru sărbătoriții zilei, numele purtat nu este doar o simplă identitate din acte, ci și o legătură simbolică cu un model de tărie și credință. De aceea, urările de „La mulți ani” rostite de Sfântul Gheorghe au adesea o greutate aparte. Ele nu înseamnă doar aniversarea numelui, ci și recunoașterea unei tradiții care continuă să fie vie într-o societate aflată în permanentă schimbare.

În fiecare an, sărbătoarea Sfântului Gheorghe readuce în prim-plan ideea de curaj, de statornicie și de biruință în fața încercărilor. Este o zi în care bisericile se umplu de credincioși, iar casele de urări și de oameni dragi. Între solemnitatea rugăciunii și căldura gesturilor simple, 23 aprilie rămâne una dintre acele sărbători care spun, poate mai bine decât multe altele, cât de puternic se întâlnesc în viața românilor credința, tradiția și bucuria de a fi împreună.

The post Sfântul Gheorghe, zi de credință și sărbătoare appeared first on Radio Clasic.

Prețurile petrolului au înregistrat o ușoară scădere, în contextul negocierilor stagnante dintre SUA și Iran. Această evoluție a fost influențată și de blocada americană din Strâmtoarea Ormuz.

Prețul petrolului Brent a scăzut cu 15 cenți, ajungând la 101.76 dolari pe baril, după ce a depășit pentru prima dată pragul de 100 de dolari în ultimele două săptămâni. De asemenea, petrolul american West Texas Intermediate a coborât cu 14 cenți, stabilindu-se la 92.82 dolari pe baril, conform informațiilor furnizate de Reuters.

Scăderea prețurilor a avut loc după ce ambele tipuri de petrol au înregistrat creșteri de până la trei dolari în ziua precedentă, susținute de scăderi neașteptate ale stocurilor de combustibili din SUA și de lipsa progreselor în negocierile de pace. Această dinamică a pieței reflectă incertitudinile persistente din regiune.

În ciuda prelungirii armistițiului cu Iran, impusă de președintele Trump, restricțiile asupra tranzitului naval prin Strâmtoarea Ormuz rămân în vigoare. Această rută strategică asigură anterior aproximativ 20% din fluxurile globale de petrol și gaze naturale lichefiate, ceea ce face ca situația să fie deosebit de delicată.

Tensiunile au crescut după capturarea de către Iran a două nave în zonă, ceea ce a consolidat controlul său asupra rutei maritime. În plus, Statele Unite continuă să mențină o blocadă navală asupra comerțului iranian, interceptând mai multe petroliere sub pavilion iranian în apele asiatice și redirecționându-le.

The post Prețul petrolului scade ușor pe fondul negocierilor stagnante dintre SUA și Iran appeared first on Radio Clasic.

Sursă foto: Shutterstock

România se confruntă cu o criză politică care ar putea duce la pierderea a peste 20 de miliarde de euro din fonduri europene. Retragerea sprijinului PSD pentru premierul Ilie Bolojan complică reformele esențiale pentru atragerea acestor bani.

Analizând situația actuală, analiștii subliniază că România are restanțe la proiecte europene, iar reformele ministerelor coordonate de PSD sunt cruciale pentru a evita o criză economică majoră. Printre fondurile vizate se numără aproximativ 10 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), fonduri care depind de îndeplinirea unor reforme până la termenul-limită din 31 august 2026.

În prezent, România se confruntă cu întârzieri semnificative, având 14 reforme critice, evaluate la circa 11,4 miliarde de euro, care nu sunt finalizate. Aceste reforme includ legea salarizării, guvernanța companiilor de stat și codul urbanismului, toate având rolul de a asigura o gestionare mai eficientă a fondurilor publice și de a accelera procedurile de investiții și construcții.

Impactul retragerii PSD din guvernare este considerabil, având în vedere că multe dintre reformele necesare sunt gestionate de ministere conduse de această formațiune. Această situație ridică semne de întrebare cu privire la capacitatea României de a implementa reformele necesare în timp util, având în vedere că mecanismul PNRR stipulează că fără reforme nu se pot efectua plăți.

Președintele Nicușor Dan a exprimat temeri legate de o posibilă criză politică, dar a menționat că există un consens la nivel politic pentru a asigura accesul la fondurile din PNRR până la sfârșitul lunii august, în încercarea de a menține stabilitatea financiară a țării.

The post Criza politică amenință accesul României la 20 de miliarde de euro din fonduri europene appeared first on Radio Clasic.