PNL presează Guvernul pentru rectificarea bugetară
PNL îi cere premierului Luca Niculescu să adopte de urgență rectificarea bugetară și avertizează că amânarea finanțărilor poate produce blocaje în sănătate, serviciile de urgență, investițiile publice și proiectele europene. Liberalii își îndreaptă însă atacul mai ales spre PSD, singurul partid politic reprezentat în noul Cabinet, pe care îl acuză că tratează acum ca negociabilă o măsură pe care, înainte de învestirea Guvernului, o prezenta drept vitală.
Tensiunile din jurul primei rectificări bugetare a Guvernului Niculescu au crescut la numai câteva zile după instalarea noului Executiv. PNL, care a votat învestirea Cabinetului fără să intre la guvernare, îi solicită premierului să finalizeze rapid redistribuirea fondurilor necesare instituțiilor care riscă să rămână fără resurse suficiente până la sfârșitul anului.
Liberalii invocă în primul rând situația sistemului sanitar, a serviciilor de urgență, a investițiilor și a proiectelor cu finanțare europeană.
„România are nevoie de finanțarea imediată a sistemului de sănătate, a serviciilor de urgență, a proiectelor europene și altor investiții aflate în derulare”, transmite PNL, avertizând că întârzierile pot afecta direct funcționarea unor servicii publice esențiale.
Presiunea nu este lipsită de context. Chiar programul de guvernare depus de Luca Niculescu prevedea realizarea rectificării în primele 30 de zile de mandat, înainte de termenul legal de la sfârșitul lunii noiembrie, pentru acoperirea necesităților din sănătate, asistență socială și cofinanțarea proiectelor europene.
Mai mult, înainte de învestirea Cabinetului, PSD însuși prezentase rectificarea drept una dintre condițiile importante ale susținerii lui Luca Niculescu. Pe 16 octombrie, social-democrații anunțau că printre prioritățile incluse în programul de guvernare se află o „rectificare bugetară urgentă” destinată finanțării spitalelor și serviciilor esențiale.
Această schimbare de poziție este acum exploatată politic de PNL.
Liberalii susțin că, dacă rectificarea era considerată urgentă înainte ca PSD să intre la guvernare, ea nu poate deveni o temă secundară după instalarea Cabinetului. În comunicatul transmis miercuri, partidul vorbește despre riscul ca spitalele, școlile, primăriile și companiile care au de încasat bani de la stat să fie afectate de întârzierea deciziei.
PNL îl atacă direct și pe liderul PSD, Sorin Grindeanu, acuzând conducerea social-democrată că încearcă să transforme rectificarea într-o dispută politică asupra dimensiunii reale a obligațiilor bugetare.
Liberalii contestă modul în care PSD prezintă necesarul suplimentar de finanțare și susțin că sunt puse laolaltă categorii diferite: facturi deja emise, lucrări încă nefacturate, solicitări noi venite din partea ministerelor, sume rezultate din hotărâri judecătorești și estimări privind cheltuielile necesare până la finalul anului.
Datele apărute până acum arată într-adevăr presiuni bugetare semnificative. Ministerul Transporturilor ar solicita aproximativ 7 miliarde de lei pentru proiectele aflate în derulare, Ministerul Justiției aproximativ 300 de milioane, iar Ministerul Mediului a pregătit solicitări suplimentare de aproximativ 1,4 miliarde de lei, inclusiv pentru proiecte PNRR, servicii silvice și plata unor drepturi salariale stabilite prin hotărâri judecătorești.
Guvernul lucrează, potrivit informațiilor apărute în ultimele zile, la două rectificări până la sfârșitul anului. Prima ar urma să fie una de urgență, destinată cheltuielilor de funcționare și nevoilor imediate ale instituțiilor, iar a doua ar urma să fie realizată spre sfârșitul lunii noiembrie. Printre domeniile pentru care au fost deja identificate necesități se află IGSU, ambulanțele, Ministerul Sănătății și Ministerul de Interne.
Premierul Luca Niculescu a evitat însă să valideze public cifrele vehiculate înainte de finalizarea analizei Ministerului Finanțelor.
El a anunțat că vrea mai întâi o imagine completă asupra finanțelor țării și că urmează să discute cu Sorin Grindeanu despre prioritățile economice și bugetare.
Poziția este sensibilă tocmai pentru că Niculescu însuși prezentase rectificarea drept una dintre primele urgențe ale mandatului. În discursul din Parlament dinaintea votului de învestitură, premierul a anunțat că Executivul va începe imediat lucrul la o rectificare „fără creșterea deficitului”, în paralel cu pregătirea bugetului pentru 2027, asigurarea necesarului energetic pentru iarnă și finalizarea proiectelor PNRR.
Ținta de deficit complică însă operațiunea. Programul de guvernare prevede închiderea anului 2026 cu un deficit de aproximativ 6% din PIB în metodologia europeană, ceea ce înseamnă că orice suplimentare de cheltuieli trebuie compensată prin venituri mai mari, economii în alte zone sau redistribuirea banilor existenți.
Conflictul dintre PNL și PSD marchează și noua configurație politică de după învestirea Cabinetului Niculescu. PSD este partidul care participă efectiv la guvernare, alături de miniștri independenți, în timp ce PNL a ales să susțină instalarea Executivului fără să ocupe portofolii.
Această poziționare le permite acum liberalilor să susțină că responsabilitatea executivă aparține PSD și premierului.
„Guvernul României se conduce de la Palatul Victoria, nu din sediul PSD”, transmite PNL, cerându-i lui Luca Niculescu să își exercite autoritatea și să pună capăt disputelor privind cifrele.
Dincolo de schimbul politic, problema rectificării este una imediată. Guvernul trebuie să stabilească nu doar câți bani mai sunt disponibili până la sfârșitul anului, ci și care dintre solicitările ministerelor reprezintă obligații deja asumate, care sunt urgențe și ce cheltuieli pot fi amânate fără să afecteze funcționarea serviciilor publice.
Iar aici presiunea vine din ambele direcții: instituțiile cer bani suplimentari, în timp ce Executivul s-a angajat să nu lase rectificarea să împingă deficitul peste ținta asumată.
Prima decizie bugetară importantă a Guvernului Niculescu devine astfel și primul test politic serios al noii formule de putere. PSD cerea înainte de învestire o rectificare urgentă. PNL cere acum același lucru din afara Guvernului. Iar premierul trebuie să transforme promisiunea făcută în Parlament într-o împărțire concretă a banilor, fără să deschidă în același timp o nouă gaură în buget.
Descoperă mai multe la Radio Clasic
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
