Bolojan: Bugetul nu mai e pușculiță pentru administrațiile neperformante

Premierul Ilie Bolojan afirmă că bugetul României a fost folosit ani la rând pentru a acoperi pierderile administrațiilor neperformante și ale proiectelor întârziate. Șeful Guvernului spune că măsurile luate au deranjat puternic, dar au fost necesare pentru a opri risipa și pentru a readuce disciplina în folosirea banului public.

Premierul Ilie Bolojan a declarat, miercuri seară, că una dintre principalele dificultăți ale mandatului său a fost oprirea mecanismelor prin care bugetul de stat era folosit, ani la rând, pentru a acoperi lipsa de performanță, întârzierile și pierderile produse în diverse zone ale administrației.

Șeful Guvernului a afirmat că nu a fost un premier comod, tocmai pentru că a refuzat să tolereze risipa, nerespectarea angajamentelor și lipsa de seriozitate în gestionarea banilor publici. În opinia sa, o parte dintre măsurile adoptate au produs nemulțumiri puternice deoarece au atins zone care beneficiau de finanțare fără rezultate clare.

„În toată această perioadă am luat câteva măsuri care în mod evident au deranjat puternic. Gândiți-vă că, ani de zile, bugetul de stat a fost folosit ca o pușculiță pentru administrațiile neperformante, pentru proiecte care nu erau finalizate la timp”, a declarat Ilie Bolojan.

Premierul a explicat că România nu își mai putea permite o asemenea abordare în condițiile în care pierderile la nivel național sunt foarte mari, iar costurile de finanțare ale statului au devenit o povară majoră. El a atras atenția că numai dobânzile plătite în acest an ar urma să ajungă la aproximativ șaizeci de miliarde de lei, sumă care apasă puternic asupra bugetului public.

În acest context, Bolojan a susținut că era necesară oprirea practicii prin care bugetul era folosit pentru a acoperi deficiențe administrative sau proiecte care nu se finalizau la timp. Premierul a comparat gestionarea banilor publici cu administrarea bugetului unei familii, unde cheltuielile trebuie atent controlate, iar resursele nu pot fi risipite fără consecințe.

„În momentul în care România avea niște pierderi enorme ca țară, în momentul în care plătea niște dobânzi enorme, de șaizeci de miliarde vor fi doar dobânzile, de exemplu, anul acesta, în mod evident, nu am mai permis ca bugetul să fie folosit ca o pușculiță. Și asta a deranjat foarte mult”, a mai spus premierul.

Ilie Bolojan a afirmat că măsurile adoptate au vizat inclusiv blocarea unor mecanisme care generau pierderi masive. Potrivit acestuia, Guvernul a încercat să pună „reflectoarele” pe zonele în care banii publici erau consumați ineficient, fără rezultate proporționale cu resursele alocate.

Premierul a invocat și domeniul energiei, pe care l-a prezentat drept un exemplu de sector în care România nu poate obține prețuri mai mici fără creșterea producției interne. El a susținut că reducerea costurilor nu poate veni doar prin măsuri administrative sau intervenții temporare, ci prin creșterea ofertei și prin stimularea competiției.

„Gândiți-vă, de exemplu, că noi nu avem cum să scădem prețul energiei în perioada următoare dacă nu creștem producția de energie în România. E valabil pentru orice fel de produs ca să existe competiție”, a declarat Ilie Bolojan.

Mesajul premierului se înscrie în linia discursului său privind disciplina bugetară și nevoia de reformă administrativă. Bolojan a transmis că statul nu mai poate funcționa pe baza unor cheltuieli automate, fără evaluarea performanței și fără responsabilitate pentru rezultatele obținute.

Declarațiile sale vin într-un moment politic tensionat, în care deciziile Guvernului sunt contestate, iar măsurile de reducere a risipei și de control al cheltuielilor publice au generat reacții dure. Premierul susține însă că aceste măsuri nu au fost opționale, ci necesare pentru a proteja stabilitatea bugetului și pentru a împiedica acumularea unor pierderi și mai mari.

În esență, Ilie Bolojan afirmă că România trebuie să treacă de la un model în care bugetul acoperă automat ineficiența la unul în care administrațiile, instituțiile și proiectele finanțate din bani publici sunt obligate să livreze rezultate. Pentru premier, aceasta este condiția de bază pentru reducerea risipei și pentru recâștigarea controlului asupra finanțelor publice.