CCR dă undă verde majorării salariilor din Justiție
Curtea Constituțională a respins sesizarea Guvernului în conflictul cu Înalta Curte de Casație și Justiție privind restanțele salariale ale magistraților, într-o dispută cu o miză estimată la 4,8 miliarde de lei. Decizia, luată cu majoritate de voturi, este definitivă și general obligatorie și reprezintă un eșec pentru demersul inițiat de premierul interimar Ilie Bolojan, care susținea că instanțele nu pot obliga Executivul să decidă modul în care sunt repartizați banii din bugetul de stat.
Conflictul ajuns la Curtea Constituțională pornește de la sumele acumulate în urma unor majorări salariale stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești. Înalta Curte a cerut Guvernului și Ministerului Finanțelor să asigure fondurile necesare pentru plata drepturilor restante ale judecătorilor și ale altor categorii profesionale îndreptățite, iar după refuzul Executivului disputa a ajuns în instanță.
Pe 5 mai, Curtea de Apel București a admis acțiunea Înaltei Curți și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să facă toate demersurile bugetare necesare pentru plata integrală a restanțelor scadente în 2026. Hotărârea permite inclusiv utilizarea unei rectificări bugetare pentru asigurarea sumelor necesare.
Miza financiară este uriașă. Potrivit estimărilor prezentate de Ilie Bolojan, restanțele ajung la aproximativ 4,8 miliarde de lei, adică aproape un miliard de euro.
Premierul interimar a ales să ducă disputa și la Curtea Constituțională, susținând că hotărârea Curții de Apel depășește limitele puterii judecătorești și interferează cu prerogativele Guvernului și Parlamentului în materie bugetară.
Argumentul Executivului a fost că numai puterea executivă și cea legislativă pot decide modul în care sunt construite și modificate bugetele publice. Din perspectiva Guvernului, o instanță care obligă Executivul să aloce o sumă de asemenea dimensiuni unui anumit sector ajunge să influențeze direct modul în care sunt distribuite resursele statului.
Bolojan avertiza că o cheltuială de 4,8 miliarde de lei impusă printr-o hotărâre judecătorească poate afecta echilibrul bugetar și prioritățile stabilite pentru celelalte domenii finanțate din bani publici.
Curtea Constituțională nu a acceptat însă existența conflictului juridic invocat de Guvern. Judecătorii constituționali au respins miercuri, cu majoritate de voturi, cererea ca neîntemeiată. Decizia CCR nu trebuie confundată însă cu procesul propriu-zis privind plata restanțelor. Curtea Constituțională a analizat dacă între Guvern și Înalta Curte există un conflict juridic de natură constituțională și nu a stabilit ea însăși cuantumul drepturilor salariale individuale ale magistraților, dar efectul acestei decizii conduce la eliminarea barierelor legale pentru punerea în aplicare a hotărârilor Înațtei Curți. Disputa financiară a căpătat o dimensiune suplimentară prin sancțiunile stabilite de Curtea de Apel București pentru o eventuală neexecutare a hotărârii. Instanța a stabilit un termen de zece zile de la rămânerea definitivă a hotărârii pentru punerea ei în executare. În cazul unei întârzieri, Guvernul și Ministerul Finanțelor riscă penalități de 1% pentru fiecare zi.
Raportată la suma de 4,8 miliarde de lei, o penalitate de 1% ar însemna aproximativ 48 de milioane de lei pentru fiecare zi de întârziere.
La aceasta se poate adăuga și amenda prevăzută de legislația contenciosului administrativ, calculată în funcție de salariul minim brut și aplicabilă pentru fiecare zi în care obligațiile stabilite de instanță nu sunt executate. Tocmai dimensiunea acestor sume a transformat dosarul dintr-un litigiu privind drepturile salariale într-o confruntare instituțională cu efecte potențiale asupra întregului buget.
La originea restanțelor se află o serie de litigii salariale câștigate în ultimii ani de magistrați și alte categorii de personal din sistemul judiciar. Majorările au fost recunoscute prin hotărâri judecătorești, însă plata integrală a diferențelor acumulate a fost amânată, iar valoarea totală a crescut până la nivelul actual.
Înalta Curte a susținut că demersul său urmărește punerea în executare a unor drepturi deja recunoscute și nu stabilirea politicii bugetare a statului. Guvernul a privit însă obligația de a identifica imediat miliarde de lei drept o intervenție a puterii judecătorești într-un domeniu rezervat Executivului și Parlamentului.
CCR a tranșat acum această componentă a conflictului în defavoarea Guvernului.
Problema celor 4,8 miliarde de lei rămâne însă una dintre cele mai dificile ecuații bugetare ale perioadei. Dacă obligațiile de plată vor deveni executorii în forma stabilită de Curtea de Apel, Executivul va trebui să găsească într-un timp foarte scurt resursele necesare, într-un buget deja supus unor presiuni considerabile.
Iar o eventuală întârziere ar putea transforma o datorie de aproape cinci miliarde de lei într-una și mai costisitoare, în condițiile în care penalitatea stabilită de instanță ajunge, matematic, la aproximativ 48 de milioane de lei pentru fiecare zi.
Descoperă mai multe la Radio Clasic
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
