Dezvăluirea Wall Street Journal despre căderea Guvernului Bolojan și miza gazului american
Cât de departe a mers Washingtonul în România? Ce rol a jucat Grindeanu?
O investigație publicată de The Wall Street Journal aduce România în centrul unei povești despre influența politică și interesele energetice ale Statelor Unite în Europa de Sud-Est. Kimberly Guilfoyle, ambasadoarea SUA în Grecia și una dintre persoanele apropiate de familia Trump, ar fi folosit situația Guvernului Bolojan pentru a demonstra influența pe care Washingtonul o poate exercita asupra altor state. Episodul capătă o semnificație aparte în România: Guilfoyle a venit la București în aceeași perioadă pentru discuții despre Coridorul Vertical de Gaze și s-a întâlnit, pe 31 martie, inclusiv cu liderul PSD Sorin Grindeanu și cu ministrul Energiei de atunci, Bogdan Ivan.
Investigația publicată de The Wall Street Journal pe 25 septembrie urmărește activitatea lui Kimberly Guilfoyle, ambasadoarea Statelor Unite în Grecia, și relația acesteia cu oameni de afaceri și lobbyiști implicați în proiecte energetice din Europa de Sud-Est. România apare în articol într-un moment-cheie al documentării, printr-o afirmație pe care diplomata americană ar fi făcut-o în luna martie, în timpul unei cine la Atena.
Potrivit WSJ, Guilfoyle discuta cu ministrul grec al Energiei, Stavros Papastavrou, în momentul în care conversația a ajuns la situația politică din România și la perspectiva căderii Guvernului condus de Ilie Bolojan. Referindu-se la această situație, ambasadoarea ar fi spus: „Putem face asta oricărei țări dorim. Putem face asta și aici.”
Replica l-ar fi determinat pe ministrul grec să răspundă că Statele Unite nu pot schimba Guvernul Greciei, deoarece acesta a fost ales de cetățeni. WSJ precizează că avocatul lui Guilfoyle contestă această relatare a conversației. Episodul este atribuit unei persoane care a participat la cină și altor persoane cărora discuția le-a fost relatată ulterior.
Afirmația este importantă pentru România deoarece a fost făcută înainte de căderea efectivă a Guvernului Bolojan și într-o perioadă în care relațiile dintre premier și PSD deveniseră tot mai tensionate.
Cine este Kimberly Guilfoyle
Kimberly Guilfoyle nu este un diplomat de carieră. Înainte de numirea sa ca ambasadoare a Statelor Unite în Grecia, ea a fost una dintre figurile cunoscute ale taberei Trump, implicată în campaniile electorale republicane și apropiată personal de familia președintelui american. A avut timp de mai mulți ani o relație cu Donald Trump Jr. și a fost una dintre vocile importante ale campaniei Trump.
Numirea sa la Atena a avut și o miză economică evidentă. Grecia a devenit unul dintre punctele principale prin care Statele Unite încearcă să introducă gaz natural lichefiat pe piața Europei Centrale și de Est.
Unul dintre proiectele promovate puternic de administrația americană este Coridorul Vertical de Gaze, care permite transportul gazelor din terminalele grecești către Bulgaria și România, iar de aici către Republica Moldova, Ucraina și alte piețe din regiune.
În acest context, Guilfoyle s-a implicat activ în promovarea proiectului și în discuțiile cu guvernele din regiune.
De ce era importantă România
România este una dintre piesele centrale ale Coridorului Vertical, atât prin poziția geografică, cât și prin rețeaua administrată de Transgaz.
În același timp, situația României este diferită de cea a altor state aflate pe traseu. Țara dispune de producție proprie de gaze și se pregătește pentru exploatarea resurselor din Neptun Deep, în Marea Neagră.
Din acest motiv, cumpărarea unor cantități importante de LNG american prin Grecia ridică o problemă economică simplă: dacă gazul importat ajunge mai scump decât gazul disponibil pe piață sau decât viitoarea producție internă, statul român trebuie să justifice de ce ar încheia asemenea angajamente.
În ianuarie 2026, ministrul Energiei de atunci, Bogdan Ivan, a cerut însă accelerarea negocierilor cu partea americană. Potrivit documentelor publicate ulterior în presa română, Ivan le-a solicitat președintelui Nicușor Dan și premierului Ilie Bolojan un mandat politic pentru negocierile privind LNG-ul american și a avertizat asupra posibilității apariției unui „blocaj diplomatic cu partenerul strategic SUA” dacă România nu oferea un răspuns suficient de clar.
Așadar, problema gazului american nu era tratată la București doar ca o negociere între companii, ci ajunsese la nivelul relației politice dintre România și Statele Unite.
Guilfoyle vine la București
Câteva săptămâni mai târziu, pe 31 martie, Kimberly Guilfoyle se afla la București.
Ambasadoarea participa la Economist Romania Government Roundtable, unde una dintre temele principale era cooperarea energetică regională. La eveniment au participat oficiali români și străini, inclusiv premierul Ilie Bolojan, ministrul Energiei Bogdan Ivan și ministrul grec al Energiei, Stavros Papastavrou.
Guilfoyle a vorbit public despre importanța Coridorului Vertical și despre rolul acestuia în reducerea dependenței Europei de gazul rusesc.
Dar vizita sa la București nu s-a limitat la evenimentul oficial. În aceeași seară, ambasadoarea a fost fotografiată la restaurantul Isoletta împreună cu liderul PSD, Sorin Grindeanu, ministrul Energiei Bogdan Ivan și alte persoane. Imaginile au fost publicate ulterior în presă.
Întâlnirea este relevantă prin momentul în care a avut loc. La sfârșitul lunii martie, relația dintre PSD și premierul Ilie Bolojan era deja tensionată, iar social-democrații discutau tot mai des despre posibilitatea ieșirii de la guvernare. Chiar în acea perioadă, Grindeanu era implicat în negocieri politice privind viitorul coaliției.
Ce spune Grindeanu despre întâlnirea cu ambasadoarea
După apariția investigației WSJ și după ce întâlnirea din 31 martie a revenit în atenția publică, Sorin Grindeanu a confirmat că discuțiile cu Kimberly Guilfoyle au vizat Coridorul Vertical de Gaze.
Liderul PSD susține însă că nu s-a discutat despre schimbarea Guvernului Bolojan. „Discuțiile cu ambasadoarea SUA în Grecia au vizat aspecte care țin de Coridorul Vertical de gaze, o rută energetică strategică în care România poate avea un rol de tranzit important”, a transmis Grindeanu. În privința unei eventuale discuții despre schimbarea Executivului, acesta a declarat că asemenea afirmații sunt „pure fabulații”.
Confirmarea temei energetice este însă importantă, pentru că exact Coridorul Vertical se afla în centrul agendei regionale promovate de Guilfoyle.
Ce se întâmpla în România în acel moment
În luna martie, Guvernul Bolojan nu căzuse încă, dar tensiunile din coaliție deveniseră evidente. PSD pregătea o consultare internă privind continuarea participării la guvernare și îl critica tot mai des pe premier. În lunile următoare, social-democrații aveau să iasă din Executiv și să contribuie, împreună cu AUR, la adoptarea moțiunii de cenzură care a dus la demiterea Guvernului Bolojan.
Este exact perioada la care se referă episodul descris de WSJ. Ambasadoarea americană ar fi vorbit la Atena despre „prăbușirea iminentă” a guvernului român, înainte ca aceasta să se producă, și ar fi folosit România într-o discuție despre capacitatea Statelor Unite de a exercita influență asupra altor țări.
Ulterior, aceeași ambasadoare a venit la București și s-a întâlnit cu liderul partidului care urma să decidă ieșirea de la guvernare.
Miza economică din spatele Coridorului Vertical
Investigația WSJ nu urmărește doar activitatea diplomatică a lui Guilfoyle, ci și legăturile dintre diplomație și companiile implicate în afacerile cu gaze.
Unul dintre personajele centrale ale articolului este Christos Marafatsos, un lobbyist apropiat de ambasadoare. Acesta reprezintă interesele AKTOR, un mare grup grec implicat direct în comercializarea LNG-ului american în regiune.
AKTOR și compania grecească DEPA controlează Atlantic-SEE LNG Trade, societatea creată pentru achiziția și distribuția gazului american prin Coridorul Vertical.
În România, în discuțiile comerciale privind această rută apar Transgaz și Nova Power & Gas. Prin urmare, presiunea pentru dezvoltarea Coridorului Vertical are în spate atât un obiectiv strategic american – reducerea dependenței europene de gazul rusesc –, cât și interese comerciale foarte concrete ale companiilor care cumpără, transportă și revând LNG.
Pentru România, problema este cu atât mai importantă cu cât țara urmează să își mărească propria producție de gaze odată cu exploatarea Neptun Deep.
De ce este importantă investigația WSJ pentru România
Articolul The Wall Street Journal nu este o investigație despre politica internă românească și nici nu descrie un mecanism prin care Statele Unite ar fi determinat căderea Guvernului Bolojan.
Importanța sa pentru România vine din altă parte. Una dintre cele mai influente publicații americane relatează că ambasadoarea SUA în Grecia a invocat situația guvernului român într-o conversație despre influența Washingtonului și a făcut acest lucru într-o perioadă în care administrația americană exercita o puternică ofensivă diplomatică pentru dezvoltarea unei rute energetice care trece prin România.
În același interval, oficialii americani discutau cu Guvernul de la București despre LNG, ministrul român al Energiei avertiza asupra unui posibil „blocaj diplomatic” cu SUA, iar Kimberly Guilfoyle se întâlnea personal cu Sorin Grindeanu și Bogdan Ivan.
Câteva săptămâni mai târziu, PSD avea să părăsească guvernarea, iar Guvernul Bolojan urma să cadă.
Întrebarea deschisă de relatarea publicației americane este una foarte precisă: ce a vrut să spună ambasadoarea Statelor Unite atunci când, vorbind despre România înaintea căderii Guvernului Bolojan, a afirmat că „putem face asta oricărei țări dorim”?
Descoperă mai multe la Radio Clasic
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
