Donald Trump nu exclude opţiunea forţei militare pentru a controla Groenlanda: „Avem mare nevoie de ea”

Declaraţii controversate în interviul acordat NBC. Canada, următoarea ţintă speculativă în „viziunea imobiliară” a preşedintelui american

WASHINGTON, 4 mai 2025 — Într-o nouă demonstraţie de retorică provocatoare şi viziuni geopolitice atipice, preşedintele SUA, Donald Trump, a declarat că nu exclude folosirea forţei militare pentru a obţine controlul asupra Groenlandei, teritoriu autonom danez considerat strategic pentru securitatea globală. Declaraţia, făcută în cadrul unui interviu acordat postului NBC, relansează temerile privind intenţiile expansioniste ale administraţiei americane.

„Avem mare nevoie de Groenlanda”

Întrebat în cadrul emisiunii Meet The Press dacă exclude în mod categoric o intervenţie militară în Groenlanda, Trump a răspuns: „Nu exclud această posibilitate. Nu spun că o voi face, dar nu exclud nimic. Nu, nu acolo. Avem mare nevoie de Groenlanda.” El a adăugat că populaţia insulei ar fi „preţuită” şi „îngrijită”, dar că SUA trebuie să îşi asigure controlul asupra acestei poziţii strategice pentru „securitatea internaţională”.

Groenlanda, cel mai mare teritoriu insular din lume, aparţine Danemarcei, membră NATO. Insula este de interes major pentru SUA datorită poziţiei sale arctice şi rezervelor minerale încă neexploatate.

Canada – „un stat preţuit” în viziunea lui Trump

În acelaşi interviu, Trump a fost întrebat şi despre o altă idee aflată în circulaţie în mediile politice şi de presă: posibilitatea ca SUA să încerce anexarea Canadei. Deşi a recunoscut că scenariul este „foarte puţin probabil”, preşedintele nu a exclus complet ideea.

„Dacă te uiţi la harta noastră… sunt un tip care se pricepe la imobiliare. Când mă uit la ea fără linia artificială care a fost trasă cu o riglă cu mulţi ani în urmă – era doar o linie artificială… Ce ţară frumoasă ar fi”, a spus Trump, referindu-se la Canada ca la un „stat preţuit” dacă ar deveni parte a SUA.

Trump a afirmat că SUA subvenţionează Canada cu „200 de miliarde de dolari pe an”, fără a oferi surse concrete. „Nu vrem maşinile lor, nu vrem energia lor, nu vrem lemnul lor. Avem mai mult şi mai bun”, a adăugat el, acuzând „nebunii ecologişti” că blochează exploatarea resurselor americane.

Reacţii rezervate şi opoziţie masivă în rândul populaţiei

Noul premier canadian, Mark Carney, a confirmat că nu a discutat cu Trump despre vreo formă de integrare a Canadei în SUA şi a reiterat opoziţia fermă a guvernului de la Ottawa faţă de această idee. Aproximativ 90% dintre canadieni resping ferm o astfel de eventualitate.

Un sondaj ABC News publicat recent indică faptul că, deşi peste jumătate dintre americani cred că Trump este serios în intenţiile sale privind Groenlanda (68%) şi Canada (53%), majoritatea consideră aceste iniţiative drept idei proaste: 76% se opun preluării Groenlandei, iar 86% sunt împotriva anexării Canadei.

Diplomaţia internaţională în alertă

Declaraţiile lui Trump vin într-un context de tensiuni crescute între SUA şi aliaţii săi europeni, iar evocarea posibilităţii de a recurge la forţă militară împotriva unui teritoriu aflat sub suveranitate daneză alimentează îngrijorările privind derapajele de la principiile alianţei NATO.

Danemarca nu a emis încă un răspuns oficial, dar analiştii internaţionali avertizează că asemenea afirmaţii riscă să submineze coeziunea alianţei transatlantice şi stabilitatea zonei arctice, unde Rusia şi China îşi întăresc la rândul lor influenţa.

Cu această nouă ieşire publică, Donald Trump pare să-şi consolideze profilul de lider imprevizibil, care tratează relaţiile internaţionale ca pe o negociere imobiliară de proporţii planetare — cu mize uriaşe pentru echilibrul global.