Echinocţiul de toamnă marchează trecerea la sezonul rece

Luni, 22 septembrie, la ora 21:19, Soarele se va afla pe ecuatorul ceresc, moment ce marchează echinocţiul de toamnă. Ziua şi noaptea vor avea aceeaşi durată, iar în emisfera nordică zilele vor începe să se scurteze, în timp ce în cea sudică vor deveni mai lungi.

Punctul autumnal, locul de pe sfera cerească unde ecliptica intersectează ecuatorul ceresc, semnalează trecerea Soarelui din emisfera nordică în cea sudică. La această dată, astrul răsare exact la est şi apune exact la vest, fenomen ce face ca durata zilei să fie egală cu cea a nopţii, indiferent de latitudine, cu excepţia regiunilor polare.

Pentru România, Soarele va culmina la amiază la o înălţime de aproximativ 45 de grade, iar din acest moment durata zilei va continua să scadă până la solstiţiul de iarnă, pe 21 decembrie.

Când trecem la ora de iarnă

România va reveni la ora oficială de iarnă în noaptea de 25 spre 26 octombrie, când ceasurile se dau înapoi cu o oră: ora 4:00 devine ora 3:00. Astfel, ziua de 26 octombrie va fi cea mai lungă din an.

Trecerea la ora de iarnă înseamnă revenirea la fusul orar standard, Timpul Legal Român, cu două ore avans faţă de timpul universal coordonat (UTC). Această oră se va menţine până în ultima duminică din martie, când România va reveni la ora de vară.

Deşi Parlamentul European a decis în 2019 renunţarea la schimbarea sezonieră a orei, măsura nu a fost încă implementată de toate statele membre. Introducerea orei de vară, folosită pentru prima dată de Germania în 1916, a avut la origine scopul de a economisi energie, însă studii recente arată că beneficiile sunt reduse, iar efectele asupra sănătăţii populaţiei sunt mai degrabă negative.

În România, ora de vară a fost introdusă pentru prima dată în 1932, fiind aplicată între 22 mai şi 2 octombrie. De atunci, schimbarea orei a devenit o rutină anuală, chiar dacă tot mai mulţi cetăţeni îşi exprimă nemulţumirea faţă de efectele acesteia.