Georgeta Filitti: România regală în „La Belle Epoque”
Duminică, 8 mai 2016, de la ora 11.00, la Sala Atelier a TNB, doamna Georgeta Filitti va susține conferința cu tema România regală în La Belle Epoque.
„Răstimpul dintre ultimele decenii ale secolului al XIX-lea şi Primul Război Mondial a însemnat o perioadă de efervescenţă, de creativitate şi inovaţie resimţită benefic în spaţiul românesc.
Pasiunea pentru teatru îşi găseşte o inegalabilă confirmare în producţiile Teatrului Naţional şi ale teatrelor particulare. Repertoriul autohton, la concurenţă cu cel străin, ţine în alertă spectatorii din zonele urbane.
Cursele de cai, animate de Jockey Club, raliurile auto, demonstraţiile aviatice adună un public uriaş. Acolo se etalează ultimele creaţii ale modei, adusă din străinătate ori confecţionată în ţară.
Această pulsaţie a societăţii în ritm european e oglindită şi de viaţa de societate. Animatoare sunt în primul rând femeile. Cultivate, inteligente, multe remarcabil de frumoase, ele reuşesc să se impună deopotrivă în ţară şi, de pildă, la Paris, unde ţin saloane prin excelenţă de factură intelectuală.
La belle époque a privit, fără îndoială, precumpănitor, elita socială. În acelaşi timp, formarea clasei de mijloc, ambiţia de a avansa pe scara socială ca şi grija autorităţilor pentru variate programe sociale au însemnat un efort statornic de utilizare a energiilor, de solidarizare a comunităţilor, de desăvârşire a individului.
O epocă apusă, parte din tradiţia noastră europeană, spre care merită să ne întoarcem adeseori ca exemplu de reuşită a unei lumi arbitrate de instituţia monarhic”. Georgeta Filitti
Despre Georgeta Filitti:
Specialist în istoria modernă şi contemporană a României. Editor de documente.
Studii: Facultatea de Istorie a Universităţii Bucureşti (1961); doctor în istorie al Universităţii din Cluj (1971).
Experienţă profesională:
– Cercetător ştiinţific la Institutul de istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române, până la gradul de cercetător principal I (1961-1998); Consilier la Fundaţia „Ion Ghica” (1997-2004); Bibliotecar, şef de secţie la Biblioteca Metropolitană Bucureşti (2003-2007); Cercetător principal I la Institutul Naţional pentru Memoria Exilului Românesc (din 2007).
Publicaţii (selecție):
1975-2004 – editează Operele lui M. Kogălniceanu (Oratorie, 9 vol., 1864-1891), pentru care primeşte premiul “Nicolae Bălcescu” al Academiei (1983); 1978 – Enciclopedia istoriografiei româneşti (coautor); Din 1982 – editează din opera lui Nicolae Iorga: Opere economice, Istoria poporului românesc, Istoria românilor din Ardeal şi Ungaria, Istoria românilor, vol. VIII, Istoria românilor pentru poporul românesc, 2 vol., Istoria românilor, vol X, Discursuri parlamentare (1907-1917); 1985-2008 – editează din opera lui I.C. Filitti (Opere alese, Jurnal, 1913-1919; Rolul diplomatic al fanarioţilor, Omul prin operă); 1996 – George Ciorănescu. Românii şi ideea federalistă; 1997 – Memoriile lui Nicolae Suţu, mare postelnic al Moldovei, 1798-1871, trad. din lb. franceză, introducere, note şi comentarii; 1998 – Vocile exilului. Antologie; 2002 – Ion Bălăceanu. Amintiri politice şi diplomatice, 1848-1903, traducere din limba franceză, introducere, note şi comentarii; 2003-2006 – Călători străini despre ţările române în sec. al XIX-lea. Serie nouă, 1800-1840, 3 vol. (coautor şi prefaţator); 2004 – Călători români în Grecia. Antologie; 2006 – Călătorind în timp cu…; Mileniul românesc (coautor, cu versiune şi în limba engleză); 2007 – Testamente. Antologie; Călătorie în timp prin Bucureşti; 2008 – Din viața exilului românesc (1954-1968), vol I: 1954 – 1957; 2010 – Mereu împreună. România-Grecia. 130 de ani de relații diplomatice.
Descoperă mai multe la Radio Clasic
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
