Judecătorul Gheorghe Stan a confirmat prezența la ședința CCR, în ciuda incertitudinilor
Judecătorul Gheorghe Stan a ajuns la sediul Curții Constituționale, în ciuda speculațiilor privind concediul său paternal, pentru a participa la ședința programată pe tema legii pensiilor magistraților. Aceasta este a patra amânare a pronunțării unei soluții în acest caz, iar judecătorii ar urma să decidă asupra constituționalității legii contestate.
Judecătorul Gheorghe Stan a sosit la sediul Curții Constituționale (CCR) miercuri dimineața, în jurul orei 10.00, pentru a participa la ședința în care se discută despre sesizarea de neconstituționalitate a legii pensiilor de serviciu ale magistraților, formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ). Prezența sa a fost incertă, având în vedere informațiile din spațiul public care sugerau că ar fi intrat în concediu paternal începând de luni. Cu toate acestea, surse judiciare au indicat că magistratul ar putea renunța la concediu pentru a fi prezent la deliberări.
CCR a amânat pronunțarea în cazul legii pensiilor magistraților de patru ori, iar la ședința de miercuri, judecătorii ar urma să decidă asupra continuării dezbaterilor. Conform legislației, este necesară prezența tuturor celor nouă judecători pentru a putea delibera, dar dacă cvorumul de șase judecători este îndeplinit, deliberările pot continua. În cadrul ședinței, judecătorii vor analiza și solicitarea ICCJ de a sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene, având în vedere că legea ar putea crea discriminări între magistrați și alți beneficiari de pensii de serviciu.
Contextul legal și implicațiile legii pensiilor magistraților
Legea pensiilor de serviciu ale magistraților, promovată de Guvernul Bolojan, prevede reducerea pensiilor și creșterea vârstei de pensionare. Aceasta a fost contestată la CCR de ICCJ, care susține că legea ar încălca dreptul Uniunii Europene prin nerespectarea principiilor de proporționalitate și egalitate. De asemenea, ICCJ afirmă că legea ar putea reduce siguranța financiară a judecătorilor și ar perpetua instabilitatea legislativă.
În cadrul dezbaterilor anterioare, judecătorii CCR au decis să amâne pronunțarea pentru a studia mai bine problemele legate de cazul în discuție și expertiza contabilă depusă de ICCJ. La ultima ședință, din 16 ianuarie, toți cei nouă judecători au fost prezenți, dar deliberările au fost suspendate pentru a permite o analiză mai detaliată a impactului legii contestate. Această situație a generat discuții și în rândul autorităților, cu referire la posibilele consecințe financiare externe ale unei decizii de neconstituționalitate.
Reacții și evoluții recente
Pe 10 februarie, Curtea de Apel București a respins o cerere de suspendare a decretului de numire a judecătorilor Dacian Dragoș și Mihai Busuioc la CCR, formulată de avocata Silvia Uscov. De asemenea, CAB a admis o cerere de sesizare a CCR pentru clarificarea unor aspecte legate de condițiile de vechime necesare pentru judecătorii CCR. Aceste evoluții subliniază complexitatea și interconectivitatea dintre diferitele instanțe și procese legale în curs.
Într-o scrisoare adresată președintelui CCR, premierul Ilie Bolojan a menționat că neîndeplinirea anumitor jaloane ar putea afecta România din punct de vedere financiar, având ca rezultat pierderi semnificative. Această declarație a fost interpretată de președintele ICCJ, Lia Savonea, ca o potențială ingerință în activitatea CCR. Premierul a clarificat ulterior că nu a dorit să exercite presiuni asupra judecătorilor, ci doar să informeze despre posibilele consecințe financiare.
