Magyar cere demisia oamenilor lui Orbán

Péter Magyar a fost învestit sâmbătă în funcția de prim-ministru al Ungariei, marcând sfârșitul celor 16 ani de guvernare ai lui Viktor Orbán și începutul unei schimbări politice majore la Budapesta. Noul lider al guvernului a cerut demisia deținătorilor de funcții înalte asociați fostului regim, inclusiv a președintelui Tamás Sulyok, până cel târziu la 31 mai.

Péter Magyar a depus jurământul sâmbătă dimineață, în Parlamentul de la Budapesta, devenind oficial noul prim-ministru al Ungariei, după victoria categorică obținută de partidul său, Tisza, în alegerile legislative din luna aprilie.

Momentul marchează o ruptură politică majoră în Ungaria, după 16 ani de dominație a lui Viktor Orbán și a partidului Fidesz asupra vieții politice de la Budapesta. Tisza a obținut 141 de mandate în Adunarea Națională, formată din 199 de membri, asigurându-și astfel o majoritate clară. Fidesz a rămas cu 44 de mandate, KDNP, fost aliat al lui Orbán, are 8 mandate, iar formațiunea Mi Hazánk deține 6.

Învestirea lui Péter Magyar a avut loc chiar în cadrul ședinței inaugurale a noului Parlament. Numirea sa a fost confirmată cu 140 de voturi pentru, 54 împotrivă și o abținere, ceea ce îi oferă noului premier o bază parlamentară solidă pentru formarea rapidă a guvernului.

În primul său discurs după depunerea jurământului, Péter Magyar a afirmat că alegătorii au oferit partidului Tisza un mandat nu doar pentru schimbarea guvernului, ci și pentru schimbarea sistemului politic. El a spus că noua etapă trebuie să fie una a reconcilierii, dar și a justiției.

„Nu voi conduce peste Ungaria, îmi voi servi patria”, a declarat Magyar în fața parlamentarilor. El a adăugat însă că „nu poate exista un nou început fără reconciliere și nici reconciliere fără justiție”.

Noul premier a transmis apoi un mesaj direct către persoanele care ocupă funcții publice înalte și pe care le-a descris ca fiind reprezentanți ai vechiului sistem. Péter Magyar le-a cerut acestora să demisioneze imediat sau cel târziu până la 31 mai.

Apelul său l-a vizat explicit și pe președintele Ungariei, Tamás Sulyok. Magyar a afirmat că șeful statului ar trebui să fie primul care părăsește funcția, într-un gest simbolic al desprinderii de regimul anterior.

Instalarea noului guvern a fost marcată și de absența lui Viktor Orbán de la ședința inaugurală a Parlamentului. Fostul premier nu a susținut niciun discurs și nu a participat la ceremonie, rupând astfel o tradiție politică de peste trei decenii privind transferul de putere la Budapesta.

O altă schimbare simbolică a fost alegerea lui Ágnes Forsthoffer, vicepreședintă a Partidului Tisza, în funcția de președinte al Parlamentului. Una dintre primele sale decizii anunțate a fost reinstalarea drapelului Uniunii Europene pe clădirea Parlamentului ungar, după aproximativ 12 ani de absență.

Partidul Tisza a organizat, în paralel, un eveniment public de amploare, descris drept un „festival popular al schimbării de sistem”. Piața Kossuth, aflată în fața Parlamentului, s-a umplut încă de la primele ore ale după-amiezii cu susținători veniți să marcheze sfârșitul erei Orbán și începutul noii guvernări.

În mod neobișnuit pentru practica politică de la Budapesta, noul Parlament a decis alegerea premierului chiar în ședința inaugurală. În trecut, între constituirea legislativului și desemnarea șefului guvernului treceau de regulă mai multe zile. De această dată, procedura accelerată permite formarea mai rapidă a noului executiv.

Prin asocierea ședinței inaugurale cu o mare manifestație publică, noua putere de la Budapesta a transformat un moment instituțional într-un eveniment politic și comunitar. Pentru Péter Magyar și partidul Tisza, ziua învestirii nu a fost prezentată doar ca o schimbare de guvern, ci ca începutul unei noi etape în istoria Ungariei.