Mark Carney: Europa poate reconstrui o nouă ordine internațională
Premierul Canadei, Mark Carney, a transmis, la Erevan, unul dintre cele mai puternice mesaje politice ale summitului Comunității Politice Europene: Europa nu este condamnată să se supună unei lumi mai dure, mai izolate și mai tranzacționale, ci poate deveni punctul de plecare pentru reconstrucția unei noi ordini internaționale.
Mark Carney a participat luni la reuniunea Comunității Politice Europene, devenind primul lider din afara Europei invitat la acest format. Prezența sa a avut o încărcătură simbolică puternică, într-un moment în care tensiunile geopolitice se multiplică, iar încrederea în garanțiile tradiționale de securitate ale Statelor Unite este tot mai fragilă.
„Nu credem că suntem destinați să ne supunem unei lumi mai tranzacționale, mai izolate și mai brutale, iar reuniuni precum aceasta arată că există o cale mai bună”, a declarat premierul canadian în fața liderilor europeni reuniți în capitala Armeniei.
Carney a mers mai departe și a sugerat, într-o formulare cu evidente implicații strategice, că epoca leadershipului american asupra ordinii internaționale ar putea intra într-o etapă de declin. El a explicat participarea Canadei la o reuniune politică europeană prin convingerea că noua arhitectură globală se va reconstrui pornind din Europa.
„Este convingerea mea personală fermă că ordinea internațională va fi reconstruită, dar va fi reconstruită din Europa”, a spus Mark Carney.
Premierul canadian a susținut că statele democratice trebuie să demonstreze nu doar atașamentul față de valorile care stau la baza ordinii internaționale bazate pe reguli, ci și capacitatea de a le apăra prin forță politică, economică și strategică.
„Demonstrăm nu doar forța valorilor noastre în apărarea unei ordini internaționale bazate pe reguli, ci și valoarea forței noastre”, a afirmat Carney. El a descris actualul context global drept o „ruptură” pe mai multe planuri, în care interdependența economică este folosită ca armă, iar regulile internaționale nu mai reușesc să limiteze comportamentul marilor puteri.
Reuniunea de la Erevan este a opta de la lansarea Comunității Politice Europene și are loc într-un context internațional tensionat. Alegerea Armeniei ca gazdă a summitului a fost interpretată ca un semnal politic transmis de Europa, care dorește să sprijine această țară din Caucaz și să împiedice readucerea ei în sfera de influență a Rusiei.
Summitul se desfășoară pe fondul tensiunilor din strâmtoarea Hormuz și al unor noi îndoieli privind angajamentul Statelor Unite față de NATO, după decizia surprinzătoare a președintelui Donald Trump de a anunța retragerea a peste cinci mii de militari americani din Germania. Măsura a alimentat temerile europene privind soliditatea alianței transatlantice și disponibilitatea Washingtonului de a menține actualul nivel de implicare militară pe continent.
Premierul britanic Keir Starmer a recunoscut, la rândul său, că unele dintre alianțele pe care Europa s-a bazat în ultimele decenii nu se mai află în forma dorită.
„Nu putem nega că unele dintre alianțele pe care am ajuns să ne bazăm nu se află acolo unde ne-am dori să fie. Există mai multă tensiune în alianțe decât ar trebui”, a declarat Starmer la Erevan.
El a avertizat că modul în care liderii vor reacționa la aceste tensiuni ar putea defini evoluțiile politice și strategice pentru mulți ani de acum înainte, chiar pentru o generație.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a insistat asupra ideii că Europa trebuie să devină mai autonomă și mai puțin vulnerabilă la presiunile externe. Fără a menționa direct Statele Unite, Macron a subliniat că predictibilitatea Europei este unul dintre principalele sale atuuri în relațiile cu Asia, zona Golfului, America Latină și Africa.
Liderul francez a vorbit despre necesitatea unei strategii ample de reducere a riscurilor, astfel încât Europa să nu mai depindă excesiv de alți actori globali, inclusiv de China, pentru minerale critice și alte resurse esențiale.
„Marea problemă pe care o avem, dincolo de războaie, este o strategie majoră de reducere a riscurilor. Este nevoie de mai multă solidaritate, mai multe investiții și o organizare mai bună pentru a reduce expunerea la principalele riscuri geopolitice”, a spus Macron.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a avertizat că Rusia se apropie de un moment decisiv în această vară, pe care l-a descris drept un punct de alegere între extinderea războiului și revenirea la diplomație.
Zelenski a susținut că, dacă Rusia nu va alege încheierea războiului, este esențial ca sancțiunile împotriva Moscovei să nu fie ridicate. El a cerut, totodată, un format diplomatic funcțional în care europenii să fie prezenți la masa oricăror negocieri privind viitorul securității continentului.
Discuțiile despre retragerea trupelor americane din Germania au dominat, de asemenea, agenda summitului. Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a declarat că ideea reducerii prezenței militare americane în Europa nu este nouă, dar momentul ales pentru anunț este surprinzător.
„Cred că acest lucru arată că trebuie să întărim cu adevărat pilonul european din NATO”, a spus Kallas.
Întrebată dacă Donald Trump ar încerca să îl pedepsească pe cancelarul german Friedrich Merz pentru afirmațiile sale potrivit cărora Statele Unite ar fi fost umilite de Iran în negocierile pentru încheierea războiului, Kallas a evitat speculațiile. „Nu pot vedea în mintea președintelui Trump, așa că el trebuie să explice singur”, a spus șefa diplomației europene.
Friedrich Merz nu a participat la summitul de la Erevan, absența sa fiind remarcată într-un moment în care Germania se află direct în centrul dezbaterii privind viitorul prezenței militare americane în Europa.
Reuniunea Comunității Politice Europene a devenit astfel mai mult decât un forum diplomatic regional. Ea a reflectat neliniștea unei Europe care se vede obligată să își redefinească rolul într-o lume în care vechile certitudini se clatină, alianțele tradiționale devin mai fragile, iar marile puteri acționează tot mai deschis în logica interesului dur.
Mesajul transmis de Mark Carney a dat tonul acestei întâlniri: Europa nu trebuie să se resemneze în fața unei lumi mai brutale, ci să își folosească puterea politică, economică și democratică pentru a reconstrui un sistem internațional în care regulile, alianțele și valorile să conteze din nou.
