Merkel, acuzată de revizionism după declarațiile despre Ucraina

Fostul cancelar german Angela Merkel a stârnit un val de critici în Europa de Est după ce a sugerat că opoziția Poloniei și a țărilor baltice ar fi împiedicat, în 2021, un nou format de negocieri între Uniunea Europeană și Rusia – inițiativă care, în opinia sa, ar fi putut preveni invazia Ucrainei.

Într-un interviu acordat publicației ungare Partizan, Merkel a declarat că, înainte de atacul din februarie 2022, încercase să relanseze dialogul cu Moscova, dar propunerea sa a fost respinsă de mai multe state est-europene. „Unii nu au susținut acest lucru. În special statele baltice, dar și Polonia, s-au opus”, a afirmat fostul cancelar, adăugând că în acel moment a realizat că Vladimir Putin „nu mai lua în serios acordul de la Minsk”.

Reacțiile nu au întârziat. Fostul premier leton Krišjānis Kariņš a acuzat-o pe Merkel că „nu a înțeles niciodată natura regimului de la Kremlin”. „I-am spus în mod constant că nu se poate trata cu Putin cu bună-credință, dar ea credea că statele baltice greșesc. Este uluitor că, după tot ce s-a întâmplat în Ucraina, încă mai gândește astfel”, a declarat acesta pentru Politico.

Și ministrul estonian de externe, Margus Tsahkna, a reacționat ferm, subliniind că „Rusia este singura responsabilă pentru agresiunea din Ucraina”. „Războiul este alimentat de ambițiile imperiale ale Moscovei, nu de acțiunile Europei”, a scris oficialul estonian pe platforma X.

La rândul său, fostul premier polonez Mateusz Morawiecki a catalogat declarațiile lui Merkel drept „nechibzuite” și „dăunătoare pentru Europa”. „Prin atitudinea sa, Angela Merkel a demonstrat că se numără printre cei mai nocivi politicieni germani ai ultimului secol”, a scris acesta. În același ton, europarlamentarul polonez Waldemar Buda a afirmat că „afacerile Germaniei cu Putin au provocat războiul”, criticând intenția fostului cancelar de a negocia din nou cu Moscova.

Angela Merkel, care a condus Germania între 2005 și 2021, a fost unul dintre principalii mediatori ai acordurilor de la Minsk, semnate în februarie 2015, cu scopul de a opri conflictul armat din estul Ucrainei. Declarațiile sale recente readuc în prim-plan o dezbatere sensibilă: responsabilitatea morală a Europei față de eșecul de a descuraja agresiunea rusă, dar și limitele diplomației „pragmatice” promovate de Berlin înaintea invaziei.