Opt state UE cer restricții pentru accesul combatanților ruși în Schengen

România și alte șapte state membre ale Uniunii Europene au cerut instituțiilor europene să prezinte de urgență măsuri pentru a împiedica intrarea luptătorilor activi și a foștilor combatanți ruși în spațiul UE. Demersul a fost făcut printr-o scrisoare trimisă la 11 martie președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintelui Consiliului European, Antonio Costa. Statele semnatare invocă riscuri pentru securitatea internă generate de războiul din Ucraina și solicită un răspuns european coordonat.

Cele opt țări semnatare sunt Germania, Polonia, Suedia, Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania și România. În scrisoare, acestea avertizează că o posibilă deplasare a foștilor combatanți și a combatanților ruși activi în spațiul Schengen reprezintă unul dintre cele mai grave și persistente riscuri pentru securitatea internă. Documentul arată că persoanele care au participat la război în cadrul forțelor armate ale statului agresor pot genera amenințări legate de infracțiuni violente, rețele criminale organizate, mișcări extremiste sau activități statale ostile, în contextul mai larg al acțiunii hibride a Rusiei.

Semnatarii menționează că printre cei care au luptat se află peste 180.000 de infractori cu condamnări anterioare, recrutați din închisorile rusești și trimiși pe front. Ei avertizează și că, pe măsură ce rotațiile și potențiala demobilizare continuă, numărul persoanelor care au participat la război și care doresc să călătorească în străinătate este probabil să crească semnificativ. Totodată, cele opt state notează că numărul vizelor Schengen eliberate cetățenilor ruși a crescut deja rapid.

În acest context, statele cer adoptarea unor măsuri decisive și coordonate pentru a preveni consecințele negative asupra securității și solicită aprofundarea cooperării la nivelul UE. Scrisoarea amintește că noua strategie a Bruxelles-ului privind vizele prevede posibilitatea unor noi măsuri restrictive în cazul unei deteriorări grave a relațiilor cu o țară terță, inclusiv printr-o categorie propusă care să includă foști combatanți și combatanți activi identificați dintr-un stat agresor. Cele opt guverne consideră că această prevedere oferă deja o bază politică clară pentru măsuri suplimentare.

Semnatarii cer Comisiei Europene, în cooperare cu Serviciul European de Acțiune Externă și structurile relevante ale Consiliului, să examineze și să prezinte rapid măsuri concrete aplicabile la nivelul UE, inclusiv modificări specifice ale Codului vizelor sau ale altor instrumente adecvate. Obiectivul indicat în scrisoare este evitarea fragmentării și asigurarea unei protecții de securitate coerente în întregul spațiu Schengen. De asemenea, cele opt state solicită folosirea extinsă a instrumentelor existente, inclusiv, acolo unde este posibil și justificat, refuzul vizelor și permiselor de ședere și impunerea de interdicții de intrare.

În final, cele opt țări invită și alte state membre să se alăture inițiativei și apreciază că problema necesită atenție politică la cel mai înalt nivel. Ele anunță că se așteaptă la un răspuns european coordonat la summitul șefilor de stat și de guvern din UE din 19-20 martie.