Petrolul sare peste 120 de dolari
Prețul petrolului a urcat la cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani, pe fondul informațiilor potrivit cărora Statele Unite pregătesc o blocadă prelungită asupra Iranului. Tensiunile din Orientul Mijlociu, închiderea efectivă a Strâmtorii Hormuz și temerile privind aprovizionarea globală împing piețele energetice într-o nouă zonă de risc.
Prețurile petrolului au crescut puternic miercuri, după apariția unor informații potrivit cărora administrația americană se pregătește pentru o blocadă „extinsă” asupra Iranului, într-o încercare de a pune presiune economică suplimentară asupra Teheranului.
Barilul de petrol Brent, reperul global al pieței, a depășit pragul de o sută douăzeci de dolari și a atins pentru scurt timp o sută douăzeci și doi de dolari, cel mai ridicat nivel înregistrat din două mii douăzeci și doi. Creșterea reflectă nervozitatea tot mai mare a investitorilor, în condițiile în care Strâmtoarea Hormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul petrolului și gazelor naturale lichefiate, este practic închisă de mai multe săptămâni.
Potrivit informațiilor apărute în presa internațională, lideri importanți din sectorul energetic american, inclusiv directorul general al Chevron, Mike Wirth, s-au întâlnit marți la Casa Albă cu președintele Donald Trump. Discuțiile ar fi vizat limitarea impactului conflictului asupra consumatorilor americani, în special prin măsuri legate de producția internă de energie, evoluțiile din Venezuela, piețele futures pentru petrol, gazele naturale și transportul maritim.
Oficialii de la Casa Albă au prezentat întâlnirea drept parte a consultărilor regulate pe care președintele le are cu reprezentanții industriei energetice. Pe piețe, însă, reuniunea a fost interpretată ca un semnal că blocada impusă asupra Iranului ar putea continua o perioadă îndelungată.
Potrivit unor relatări din presa americană, Donald Trump le-ar fi cerut consilierilor să pregătească o prelungire a blocadei porturilor iraniene, în încercarea de a forța regimul de la Teheran să accepte un acord. Pentru administrația americană, continuarea presiunii economice ar reprezenta, în acest moment, o opțiune mai puțin riscantă decât reluarea bombardamentelor sau retragerea din conflict.
Iranul a anunțat, la rândul său, că va continua să perturbe traficul prin Strâmtoarea Hormuz ca răspuns la blocada americană. Teheranul a avertizat anterior că orice navă care se apropie de strâmtoare ar putea fi vizată. Statele Unite au transmis, la rândul lor, că forțele americane vor intercepta sau vor întoarce navele care se deplasează către sau dinspre porturile iraniene.
Strâmtoarea Hormuz are o importanță strategică majoră pentru economia mondială. Prin această rută trece, în mod obișnuit, aproximativ o cincime din oferta globală de petrol și gaze naturale lichefiate. Închiderea sau restricționarea severă a traficului prin zonă generează presiuni imediate asupra prețurilor, dar și riscuri în lanț pentru transporturi, industrie și consumatori.
De la începutul războiului, cotațiile petrolului au avut oscilații puternice. Brentul coborâse la nouăzeci de dolari pe baril la mijlocul lunii aprilie, după anunțarea unui armistițiu între Israel și Liban și după ce Statele Unite au transmis că își vor suspenda atacurile asupra Iranului. Totuși, prețul a rămas mult peste nivelul de dinaintea conflictului și a revenit pe creștere în ultimele douăsprezece zile, pe fondul menținerii blocadei americane.
Analiștii avertizează că efectele economice ar putea deveni tot mai vizibile dacă aprovizionarea nu este reluată. În Marea Britanie, impactul s-a văzut până acum mai ales prin scumpirea benzinei și motorinei. Însă, pe măsură ce zilele trec fără revenirea fluxurilor normale de petrol, crește riscul unor lipsuri fizice și al unor scumpiri mai accentuate pentru o gamă mai largă de produse.
În Iran, criza economică se adâncește rapid. Inflația anuală a ajuns la peste cincizeci și trei la sută, moneda națională s-a depreciat până la un minim istoric, iar autoritățile iraniene au recunoscut că aproximativ două milioane de oameni și-au pierdut locurile de muncă, direct sau indirect, din cauza războiului.
Donald Trump a transmis miercuri un nou mesaj dur către Teheran, cerând Iranului să „devină inteligent” și să semneze un acord. Într-o postare pe Truth Social, liderul american a acuzat regimul iranian că nu reușește „să-și pună lucrurile în ordine”.
Oficialii iranieni susțin însă că țara poate rezista blocadei, folosind rute comerciale alternative. Rămâne neclar cât de eficiente pot fi aceste rute în condițiile în care exporturile petroliere iraniene sunt deja puternic afectate, iar presiunea economică internă crește de la o săptămână la alta.
Tensiunile din Orientul Mijlociu se reflectă și pe bursele internaționale. Piețele europene au închis miercuri în scădere, pe fondul îngrijorărilor investitorilor și al așteptării deciziei Rezervei Federale a Statelor Unite privind dobânda de politică monetară. Indicele FTSE o sută de la Londra a pierdut peste unu la sută, în timp ce bursele de la Paris și Frankfurt au înregistrat scăderi mai temperate. În Statele Unite, indicele S&P cinci sute a închis aproape neschimbat, iar piețele asiatice au avut o evoluție mai bună, continuând să recupereze după șocul inițial al războiului.
Banca Mondială a avertizat că prețurile energiei ar putea crește puternic în două mii douăzeci și șase, ajungând la cel mai ridicat nivel de după invadarea Ucrainei de către Rusia, chiar și în scenariul în care cele mai severe perturbări provocate de războiul din Iran se vor încheia în luna mai.
Pentru piețele financiare, perspectiva unei blocade prelungite schimbă fundamental calculele. Investitorii trebuie să ia în considerare nu doar prețul actual al petrolului, ci și riscul ca o criză regională să se transforme într-un șoc energetic global cu efecte asupra inflației, dobânzilor, transporturilor și costului vieții.
