Premierul britanic pune revenirea în UE pe masă
Premierul britanic Andy Burnham a deschis una dintre cele mai sensibile discuții politice din Regatul Unit după Brexit, afirmând că inclusiv revenirea în Uniunea Europeană trebuie să se afle printre opțiunile analizate pentru viitorul țării. Declarația vine în timp ce noul lider laburist încearcă să imprime guvernului său o direcție proprie, cu schimbări importante în domeniul pensiilor, asistenței sociale, energiei și serviciilor publice.
La șase ani de la ieșirea efectivă a Marii Britanii din Uniunea Europeană, Burnham nu mai tratează Brexitul ca pe o decizie care trebuie pur și simplu administrată. Premierul a spus că actuala formulă a relației cu blocul comunitar a provocat, în opinia sa, „mai mult rău decât bine” și că Londra trebuie să examineze din nou toate variantele disponibile.
Lista nu se oprește la ajustări tehnice ale acordurilor comerciale. Burnham a descris un spectru care pornește de la păstrarea situației actuale și continuă cu o uniune vamală, revenirea pe piața unică și, în cele din urmă, posibilitatea de a merge până la capăt și de a redeschide discuția despre aderarea la Uniunea Europeană. Premierul a insistat că fiecare variantă trebuie analizată prin avantajele, dezavantajele și fezabilitatea sa.
Schimbarea de ton este semnificativă în raport cu poziția cu care Partidul Laburist a intrat în alegerile din 2024. Manifestul formațiunii excludea revenirea pe piața unică, într-o uniune vamală sau la libertatea de circulație. Downing Street a precizat că aceste limite rămân valabile pe durata actualei legislaturi, fără să excludă însă ceea ce s-ar putea întâmpla ulterior.
Burnham intenționează să prezinte mai clar variantele pentru relația cu Bruxellesul în jurul următorului summit cu liderii Uniunii Europene, programat pentru luna noiembrie. El spune că obiectivul este găsirea unui consens intern asupra unei formule care să clarifice poziția pe termen lung a Marii Britanii în Europa. Deocamdată, premierul nu a explicat prin ce mecanism ar urma să fie măsurat acest consens și nici dacă o eventuală schimbare radicală ar presupune un referendum.
Tema europeană a fost însă doar una dintre direcțiile majore anunțate de Burnham la conferința Partidului Laburist de la Liverpool. Premierul a prezentat un program politic amplu, construit în jurul unui rol mai important al statului și al reformării unor sisteme pe care le consideră nesustenabile în forma actuală. Printre acestea se află pensiile, asistența socială, energia, apa și chiar sistemul electoral.
Cea mai controversată schimbare privește sistemul britanic „triple lock”, mecanismul prin care pensia de stat crește anual în funcție de cea mai mare dintre trei valori: inflația, creșterea salariului mediu sau 2,5%. Sistemul funcționează din 2011 și a contribuit la creșterea pensiilor mai rapid decât salariile în anumite perioade.
Din aprilie 2030, Burnham vrea să elimine legătura automată anuală cu evoluția salariilor. Pensia ar urma să crească în continuare cel puțin cu rata inflației sau cu 2,5%, în funcție de valoarea mai mare, iar guvernul promite un mecanism suplimentar prin care aceasta să nu piardă pe termen lung teren în raport cu veniturile angajaților.
Pentru guvern, miza este financiară. Executivul estimează că noua formulă ar putea produce economii de aproximativ 15 miliarde de lire sterline pe an până în 2040. Banii ar urma să contribuie la finanțarea unui nou serviciu național de îngrijire socială în Anglia, conceput pentru a oferi servicii gratuite în momentul utilizării.
Estimările nu sunt însă lipsite de incertitudine. Institute for Fiscal Studies consideră că economiile ar putea varia foarte mult, în funcție de evoluția viitoare a inflației și salariilor. Estimarea centrală a institutului este de aproximativ 20 de miliarde de lire anual, în banii de astăzi, dar efectele financiare importante ar putea apărea abia după mai mult de un deceniu.
Opoziția conservatoare contestă formula. Președintele Partidului Conservator, Kevin Hollinrake, susține că guvernul ar transfera în acest fel resurse de la pensionari către sistemul de asistență socială și afirmă că partidul său intenționează să păstreze actualul mecanism „triple lock”. Lidera conservatoare Kemi Badenoch susține, la rândul său, că economiile nu vor fi suficiente pentru finanțarea serviciului național de îngrijire propus de Burnham.
Guvernul se confruntă simultan cu presiunea costului vieții și cu perspectiva unei noi creșteri importante a facturilor la energie. Burnham a recunoscut că Marea Britanie riscă să intre într-o nouă perioadă dificilă în această iarnă, după ce estimările indică o posibilă majorare cu 16% a facturii anuale tipice la energie începând din ianuarie.
De la 1 octombrie, TVA pentru electricitatea consumată de gospodării este eliminată, măsură despre care guvernul estimează că va aduce o economie medie de aproximativ 45 de lire. Burnham admite însă că această reducere nu poate compensa toate presiunile asupra populației și spune că executivul analizează alte măsuri înaintea următorului buget, într-un context în care spațiul fiscal este limitat.
Premierul leagă nivelul ridicat al costurilor la energie și de modelul de privatizare adoptat în ultimele decenii. Guvernul propune crearea Great British Grid, o companie aflată în proprietate publică, menită să concureze operatorii privați și să contribuie la reducerea costurilor. În sectorul apei, Burnham vrea să elimine restricțiile privind proprietatea publică și să ofere autorităților regionale mai multă putere asupra companiilor din domeniu.
Planul nu înseamnă însă naționalizarea imediată a tuturor companiilor de apă. Intenția guvernului este de a crește controlul public, de a acorda primarilor și liderilor locali atribuții mai mari și de a impune sancțiuni mai dure operatorilor care nu își îndeplinesc obligațiile. Burnham a precizat că proprietatea privată va putea continua acolo unde funcționează în interesul public.
Pe lângă reformele economice și sociale, Burnham a promis și deschiderea unei discuții despre sistemul electoral britanic. Guvernul urmează să creeze o comisie națională pentru reforma electorală, iar Labour intenționează să includă schimbarea sistemului de vot în următorul său program electoral.
Toate aceste măsuri sunt prezentate într-un moment în care economia britanică oferă semnale mixte. Datele publicate miercuri de Office for National Statistics arată că PIB-ul a crescut cu 0,5% în trimestrul aprilie-iunie, peste estimarea inițială de 0,4%. PIB-ul pe locuitor a crescut, de asemenea, cu 1,2% față de aceeași perioadă a anului precedent.
În acest context, mesajul politic transmis de Burnham depășește simpla redeschidere a dezbaterii despre Brexit. Premierul încearcă să lege viitorul relației cu Uniunea Europeană de o transformare mai amplă a modelului economic și social britanic: mai mult control public în sectoare strategice, o nouă formulă de finanțare a protecției sociale și schimbări ale sistemului politic.
Cea mai spectaculoasă noutate rămâne însă faptul că o eventuală întoarcere în Uniunea Europeană nu mai este exclusă din start de premierul britanic. Burnham nu a anunțat că guvernul a decis să solicite readmiterea Marii Britanii și nici nu a prezentat un calendar pentru un asemenea demers. A făcut însă ceva ce până acum liderii britanici evitau: a introdus explicit această variantă între opțiunile care pot fi discutate pentru viitorul țării.
Descoperă mai multe la Radio Clasic
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
