Presiune maximă asupra Kievului pentru planul de pace Trump–Putin

Washingtonul forțează un calendar accelerat pentru acceptarea acordului, în timp ce Kievul avertizează că unele prevederi sunt inacceptabile.

Administrația Donald Trump exercită o presiune intensă asupra Ucrainei pentru a accepta planul de pace americano-rus până la Ziua Recunoștinței, pe 27 noiembrie. Potrivit informațiilor transmise de oficiali ucraineni publicației Financial Times, Casa Albă urmărește un calendar „agresiv”, cu obiectivul de a prezenta acordul Moscovei la finalul lunii și de a încheia procesul la începutul lui decembrie.

Biroul președintelui Volodimir Zelenski a confirmat, joi, că planul de pace în douăzeci și opt de puncte a fost înmânat oficial Kievului. Documentul, elaborat de negociatori americani și ruși și aprobat de Donald Trump, include concesii majore din partea Ucrainei – concesii considerate dincolo de liniile roșii stabilite în mod repetat de Kiev.

Termene forțate și presiuni politice

Surse citate de Financial Times afirmă că administrația Trump a comunicat direct echipei lui Zelenski așteptarea ca acordul să fie semnat „înainte de Ziua Recunoștinței”. Intenția declarată este accelerarea negocierilor, astfel încât conflictul să poată fi închis până la sfârșitul anului.

Oficialii ucraineni compară atmosfera de la Washington cu presiunile resimțite la începutul anului, când Ucraina a fost împinsă să accepte un acord dezavantajos privind resursele sale minerale, în schimbul speranței de a obține sprijin suplimentar din partea SUA.

De această dată, însă, Kievul semnalează că nu va ceda la fel de ușor. Biroul președintelui a transmis că există mai multe prevederi inacceptabile și că sunt deja pregătite contrapropuneri. Societatea civilă ucraineană se anunță, la rândul ei, fermă în respingerea oricărei înțelegeri percepute drept capitulare în fața Moscovei.

Vizită devansată și rolul Pentagonului

Situația s-a intensificat odată cu vizita surpriză la Kiev a secretarului armatei SUA, Daniel Driscoll, un apropiat al vicepreședintelui american JD Vance. Potrivit purtătorului de cuvânt al armatei americane, Driscoll și Zelenski „au convenit asupra unui calendar accelerat de semnare” a planului. Vizita, devansată cu o lună față de programul inițial, are rolul de a deschide negocierile și de a comunica simultan atât cu Ucraina, cât și cu Rusia, în încercarea de a apropia părțile de un acord final.

La Washington, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a confirmat că trimisul special al lui Trump, Steve Witkoff, și secretarul de stat Marco Rubio lucrează „în tăcere” la acest plan de o lună. Administrația îl descrie drept un compromis „acceptabil pentru ambele părți”.

Reacția Europei și vulnerabilitatea politică a Kievului

Uniunea Europeană a cerut ca Ucraina și statele europene să fie parte a negocierilor, exprimând scepticism cu privire la orice acord care nu include concesii reciproce. „Nu am auzit de nicio concesie din partea Rusiei”, a declarat Kaja Kallas, șefa diplomației europene.

În același timp, contextul politic intern al Ucrainei rămâne fragil. Demisia a doi miniștri în urma unui scandal de corupție și solicitările opoziției de a-l înlătura pe puternicul șef de cabinet al lui Zelenski, Andrii Iermak, slăbesc poziția președintelui într-un moment în care presiunea externă este maximă.

Ucraina nu închide ușa negocierilor

Kievul afirmă că este dispus să lucreze la prevederile planului „într-un mod care să ducă la o încheiere justă a războiului”. Zelenski se pregătește pentru discuții directe cu Trump în zilele următoare, pentru a clarifica „oportunitățile diplomatice” și elementele esențiale care, în viziunea Ucrainei, ar putea conduce la o pace durabilă.

În ciuda presiunilor semnificative, atât contextul geopolitic, cât și cel intern din Ucraina indică faptul că o semnare rapidă a planului este puțin probabilă. Pianul diplomatic se mișcă, însă, accelerat — iar presiunea Washingtonului ridică miza unui moment decisiv pentru viitorul conflictului ruso-ucrainean.