Primul summit al Consiliului pentru Pace al lui Donald Trump începe la Washington
Primul summit al Consiliului pentru Pace, inițiat de președintele Donald Trump, a debutat la Washington, abordând armistițiul din Fâșia Gaza, în absența unor aliați importanți ai SUA. România este reprezentată de președintele Nicușor Dan, în timp ce alte țări, precum Italia și Polonia, au trimis observatori.
Summitul a început joi la Institutul pentru Pace al SUA, având ca temă principală discuțiile despre următoarea etapă a armistițiului din Fâșia Gaza. Deși au fost invitați parteneri cheie, mulți dintre aceștia au refuzat să participe, exprimând îngrijorări cu privire la funcționarea Consiliului pentru Pace și la posibila subminare a rolului Organizației Națiunilor Unite în soluționarea conflictelor globale. La întâlnire sunt prezenți reprezentanți din cel puțin 40 de țări, inclusiv lideri de stat și guvern.
Printre participanți se numără premierul ungar Viktor Orban, președintele argentinian Javier Milei și președintele kazah Kassym-Jomart Tokayev. Dintre țările Uniunii Europene, Ungaria și Bulgaria s-au alăturat Consiliului pentru Pace, în timp ce România, Italia, Cipru, Cehia și Grecia au trimis reprezentanți în calitate de observatori. Italia este reprezentată de ministrul de externe Antonio Tajani, iar Polonia de consilierul prezidențial Marcin Przydacz.
Detalii despre summit și participanți
Donald Trump va anunța un plan de reconstrucție pentru Gaza, cu contribuții din partea membrilor Consiliului, având deja promisiuni de peste 5 miliarde de dolari. Summitul va include și detalii despre o forță de stabilizare autorizată de ONU, care ar putea implica trupe din mai multe țări. Un oficial de la Casa Albă a menționat că întâlnirea va aborda asistența umanitară și alte linii de acțiune relevante.
Consiliul pentru Pace a fost anunțat oficial de Trump la Forumul Economic Mondial de la Davos, în ianuarie, având 26 de țări fondatoare. Deși unele țări au trimis delegații de rang înalt, altele, cum ar fi Bulgaria și Turcia, au fost reprezentate de oficiali de rang inferior. Israelul, de asemenea, participă la summit prin ministrul său de externe, Gideon Saar. Cu toate acestea, absența principalelor puteri europene și a altor aliați importanți a generat discuții cu privire la legitimitatea și structura Consiliului.
Reacții și îngrijorări internaționale
Unii lideri mondiali și organizații internaționale au exprimat îngrijorări cu privire la structura Consiliului și la lipsa reprezentării palestiniene. Papa Leon al XIV-lea a refuzat invitația de a se alătura Consiliului, iar Vaticanul a subliniat că ONU ar trebui să fie responsabilă pentru gestionarea crizelor. De asemenea, s-au ridicat întrebări despre posibila implicare a Rusiei, după ce Kremlinul a primit o invitație, dar a anunțat că nu va participa la summit.
Critici din domeniul drepturilor omului au caracterizat Consiliul pentru Pace ca un proiect colonial, subliniind că deciziile sunt luate de alții în numele palestinienilor. Aceștia au exprimat îngrijorarea că interesele Gazei nu sunt reflectate în activitățile Consiliului. De asemenea, structura Consiliului, care îi conferă președintelui SUA un control semnificativ, a fost subiect de discuție, unii experți considerând că nu reflectă o organizație internațională legitimă.
