Rețeaua lui Ilan Șor ajunge la București. Deputata care a infiltrat operațiunea Kremlinului vorbește despre politicieni români
În 2023, Arina Spătaru a primit o propunere care, la prima vedere, putea părea începutul unei noi cariere politice. Fosta deputată moldoveană urma să conducă un partid cu orientare proeuropeană, susținut financiar de un investitor dispus să cheltuiască sute de mii de dolari pentru dezvoltarea unei noi formațiuni. Finanțatorul era însă Ilan Șor, politicianul fugit din Republica Moldova după implicarea sa în uriașul scandal al fraudei bancare.
Proiectul avea o particularitate: partidul trebuia să se prezinte alegătorilor drept proeuropean, dar finanțarea și controlul real urmau să rămână în mâinile rețelei coordonate de Șor. Cu alte cuvinte, o formațiune politică în care orientarea declarată public nu ar fi reflectat interesele celor care o controlau.
Spătaru nu a acceptat să devină, în mod real, omul lui Șor. A sesizat Procuratura Anticorupție din Republica Moldova și, în colaborare cu anchetatorii, a continuat discuțiile cu persoanele care încercau să o recruteze. Au urmat întâlniri, negocieri, o deplasare în Israel, transferuri de bani și înregistrări realizate sub controlul autorităților.
Trei ani mai târziu, fosta deputată spune că operațiunea i-a permis să descopere ceva ce depășește granițele Republicii Moldova: o rețea de influență politică activă și în România, în care ar fi implicați inclusiv politicieni ce se prezintă public drept proeuropeni.
De la o ofertă politică la o operațiune sub acoperire
Intermediarul care a făcut legătura dintre Arina Spătaru și Ilan Șor a fost Alexandr Nesterovschi, fost deputat socialist, trecut ulterior în Partidul Renaștere.
Documentele publicate de Procuratura Anticorupție de la Chișinău descriu mecanismul. Nesterovschi ar fi avut misiunea să identifice o persoană credibilă pentru conducerea unei formațiuni politice cu orientare proeuropeană. Alegerea Arinei Spătaru nu era întâmplătoare: experiența parlamentară și profilul său politic puteau conferi credibilitate unei construcții care ascundea identitatea adevăratului finanțator.
Potrivit anchetatorilor, Nesterovschi a organizat și o deplasare a fostei deputate în Israel, unde aceasta s-a întâlnit direct cu Ilan Șor. După revenirea în Republica Moldova, sub supravegherea organelor de urmărire penală, Spătaru a primit 50.000 de dolari americani, 100.000 de lei moldovenești și un telefon destinat comunicării securizate cu oligarhul.
Nu este vorba doar despre o relatare făcută într-un podcast. Transferul controlat al banilor, deplasarea în Israel și tentativa de constituire a partidului apar în documentele judiciare ale Procuraturii Anticorupție.
La 19 martie 2025, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, l-a condamnat pe Alexandr Nesterovschi la 12 ani de închisoare pentru corupere pasivă în interesul unui grup criminal organizat și pregătirea finanțării ilegale a partidelor politice. Instanța a dispus și o amendă de 500.000 de lei moldovenești, precum și confiscarea echivalentului a 35.000 de dolari.
În motivarea prezentată public de procurori, apare explicit rolul Arinei Spătaru și încercarea de a-i încredința conducerea unei formațiuni proeuropene finanțate clandestin. Sentința era susceptibilă de apel la momentul comunicării sale.
Operațiunea nu s-a oprit la Nesterovschi. La 27 aprilie 2026, Procuratura Anticorupție a anunțat emiterea unui mandat de arest preventiv pe numele lui Ilan Șor într-un dosar privind finanțarea ilegală a partidului ALDE din Republica Moldova.
Potrivit instituției, Șor ar fi finanțat acest proiect politic cu 452.700 de dolari, echivalentul a peste opt milioane de lei moldovenești. Două persoane implicate în constituirea sau preluarea partidului fuseseră deja condamnate în baza unor acorduri de recunoaștere a vinovăției.
Această sumă este documentată în comunicatul oficial al procurorilor, spre deosebire de alte cifre vehiculate ulterior în presă. Acuzațiile din noul dosar împotriva lui Șor trebuie, în continuare, judecate potrivit procedurilor penale.
Bucureștiul, următoarea piesă din rețea
La sfârșitul lunii septembrie 2026, Arina Spătaru a relatat public experiența sa în podcastul jurnalistului Vitalie Cojocari, „LIVE Vitalie”. Interviul, intitulat Rețeaua lui Șor din București, cum corupe oligarhul lui Putin România?, a mutat centrul discuției de la Chișinău la București.
Potrivit fostei deputate, Ilan Șor nu s-ar fi limitat la recrutarea unor politicieni moldoveni. După întâlnirile din Israel, acesta i-ar fi indicat să contacteze persoane din România și alte state europene. Spătaru susține că a urmat aceste indicații și că s-a întâlnit personal cu politicieni români.
În interviu, ea a afirmat că rețeaua de la București a rămas funcțională, spre deosebire de o parte a structurii din Republica Moldova, afectată de investigațiile judiciare. A descris persoane influente, relații politice și un sistem de finanțare menit să asigure accesul lui Șor la diferite cercuri de putere.
Tot atunci, a făcut o afirmație concretă: o firmă de lobby din București ar primi de la Ilan Șor aproximativ 15.000 de euro lunar. Nu a dezvăluit numele firmei și nici nu a prezentat public documente privind plățile. Informația apare în relatarea publicată la 29 septembrie de Evenimentul Zilei, care a urmărit dezvăluirile din podcast.
Dacă ar fi confirmată, existența unei asemenea relații financiare ar deschide mai multe direcții de investigație: beneficiarii reali ai companiei, contractele în baza cărora sunt efectuate plățile, serviciile prestate și eventualele contacte cu politicieni sau instituții publice.
O activitate de lobby nu este, în sine, o dovadă de ilegalitate. Problema ar apărea dacă serviciile ar ascunde finanțarea ilegală a unor partide, traficul de influență sau operațiuni desfășurate în beneficiul unor persoane și entități supuse sancțiunilor internaționale.
Acuzații directe privind politicieni din PNL
Dezvăluirile au căpătat o dimensiune politică nouă la începutul lunii octombrie, când Arina Spătaru a fost întrebată explicit despre apartenența politică a persoanelor întâlnite în România.
Într-o declarație acordată publicației The Epoch Times și preluată la 5 octombrie de Independent News, fosta deputată a răspuns că acestea erau din PNL. Pe 7 octombrie, într-un interviu acordat publicației Gândul, Spătaru a reconfirmat afirmația. Întrebată dacă unele dintre persoanele respective se află la guvernare, răspunsul său a fost afirmativ.
Fosta deputată a refuzat însă să ofere nume. A explicat că publicarea identității persoanelor vizate înaintea unei eventuale investigații judiciare le-ar putea permite să își coordoneze reacțiile sau să distrugă probe.
Ea susține că întâlnirile au avut martori și că informațiile sale pot fi verificate de autoritățile judiciare.
Este o acuzație care privește direct politica românească, dar care necesită o delimitare importantă. Dosarele judiciare din Republica Moldova confirmă operațiunea prin care Șor a încercat să controleze o formațiune proeuropeană la Chișinău. Ele nu demonstrează automat că politicieni din PNL ar fi acceptat bani, ar fi primit instrucțiuni sau ar fi acționat în interesul oligarhului.
Până la publicarea unor înregistrări, documente financiare sau rezultate ale unor cercetări judiciare, declarațiile despre politicienii români rămân acuzații ale Arinei Spătaru, chiar dacă aceasta a participat la o operațiune penală confirmată oficial.
Cum funcționează sistemul: finanțarea unor adversari politici aparent incompatibili
Unul dintre cele mai importante elemente ale relatării Arinei Spătaru privește strategia atribuită lui Ilan Șor: finanțarea unor persoane și proiecte politice care, cel puțin la nivel declarativ, nu aparțin aceleiași tabere.
Potrivit fostei deputate, Șor ar fi fost interesat să sprijine nu doar formațiuni cu discurs suveranist sau favorabil Rusiei, ci și politicieni care se prezintă drept proeuropeni. O asemenea strategie ar permite unei rețele de influență să își păstreze accesul la decizia politică indiferent de rezultatul alegerilor.
Cazul documentat în Republica Moldova oferă un exemplu concret al acestui mecanism. Procurorii au stabilit că gruparea coordonată de Șor urmărea să controleze un partid declarat proeuropean, printr-o finanțare ascunsă alegătorilor. Nu era necesar ca formațiunea să promoveze deschis Rusia. Era suficient ca deciziile și resursele sale să depindă de finanțator.
O astfel de construcție permite infiltrarea mediului politic fără asumarea publică a unei orientări proruse. Mesajele electorale pot rămâne proeuropene, în timp ce dependențele financiare creează posibilități de influență în interiorul partidului.
Tocmai de aceea, afirmațiile privind persoane din PNL prezintă interes dincolo de apartenența lor politică. Dacă se confirmă, ele ar indica încercarea de a construi relații cu politicieni dintr-un partid tradițional prooccidental, nu doar cu reprezentanți ai curentelor eurosceptice. În prezent însă, extinderea acestui mecanism în România este susținută de declarațiile Spătaru, nu de probe judiciare publicate.
Rețeaua Șor, documentată de Statele Unite și Uniunea Europeană
Activitățile lui Ilan Șor nu reprezintă doar obiectul unor dispute politice interne din Republica Moldova. Instituțiile americane și europene au documentat public legăturile oligarhului cu operațiuni de influență și destabilizare.
Departamentul Trezoreriei din Statele Unite l-a sancționat pe Șor în octombrie 2022 pentru implicare în ingerințe electorale desfășurate în beneficiul guvernului Federației Ruse. În iunie 2023, autoritățile americane au descris operațiuni de influență conectate la serviciile ruse de informații și au indicat rolul oligarhului în organizarea protestelor antiguvernamentale din Republica Moldova.
În iulie 2025, Consiliul Uniunii Europene a extins sancțiunile împotriva unor apropiați ai lui Șor și a unor organizații implicate în finanțarea ilegală a politicii moldovenești. Printre entitățile vizate s-au aflat blocul politic Victorie/Pobeda și compania A7, asociată cu operațiuni financiare și tentative de influențare a proceselor electorale.
O nouă rundă de sancțiuni, adoptată la 15 iunie 2026, a vizat șase persoane implicate, potrivit Consiliului UE, în operațiuni finanțate de Rusia pentru perturbarea alegerilor parlamentare moldovenești din septembrie 2025. Instituția europeană a descris scheme de cumpărare a voturilor, campanii de dezinformare și rețele de recrutare și instruire conectate la organizația Evrazia, cu sediul în Rusia.
În urma acestei decizii, regimul european de sancțiuni pentru destabilizarea Republicii Moldova cuprindea 29 de persoane și cinci entități.
Dimensiunea financiară a operațiunilor este la fel de relevantă. În august 2025, Trezoreria americană a anunțat sancțiuni împotriva unor companii asociate platformei A7, deținută de Ilan Șor împreună cu banca rusă Promsvyazbank, aflată la rândul său sub sancțiuni. Autoritățile americane au descris folosirea unor mecanisme de plăți transfrontaliere și active digitale pentru evitarea restricțiilor financiare.
Aceste constatări confirmă existența unei infrastructuri financiare internaționale asociate lui Șor. Ele nu demonstrează însă că respectiva infrastructură ar fi fost utilizată pentru plăți către politicieni români.
România, posibilă rută pentru bani și operațiuni de influență
În declarațiile sale din octombrie, Arina Spătaru a afirmat că România ar fi fost folosită și pentru tranzitarea unor fonduri destinate finanțării politice din Republica Moldova.
Această componentă a relatării ridică o problemă distinctă de presupusele contacte cu politicieni români. Dacă persoane implicate în operațiunile lui Șor au tranzitat România transportând numerar, autoritățile ar putea verifica trecerile de frontieră, deplasările aeriene și eventualele declarații vamale sau operațiuni financiare suspecte.
Pentru asemenea verificări ar fi relevante inclusiv eventualele date păstrate de instituțiile moldovenești în cadrul dosarelor de finanțare ilegală. Nu au fost însă prezentate public documente care să stabilească identitatea transportatorilor, sumele tranzitate sau traseele complete.
În același timp, relatările din podcast sugerează că rețeaua ar fi folosit și mecanisme de promovare online pentru a crește vizibilitatea proiectelor politice finanțate. Spătaru afirmă că Șor i-ar fi promis sprijin pentru distribuirea mesajelor prin intermediul unor rețele digitale.
Afirmația este compatibilă, ca metodă generală, cu operațiunile de dezinformare descrise de instituțiile europene în cazul Republicii Moldova. Nu există însă suficiente informații publice pentru a atribui rețelei Șor o anumită campanie digitală din România pe baza acestor declarații.
De ce nu au fost audiați martorii din România?
La 7 octombrie 2026, Arina Spătaru a declarat pentru Gândul că nu fusese contactată de procurorii sau de serviciile de informații românești pentru a oferi informațiile pe care susține că le deține.
Fosta deputată a insistat asupra faptului că întâlnirile cu politicienii români nu ar fi fost simple conversații întâmplătoare, ci contacte pe care le poate descrie în detaliu. Potrivit acesteia, există și alte persoane care ar putea confirma desfășurarea lor.
Spătaru a precizat că este dispusă să colaboreze cu instituțiile românești și că, în lipsa unei reacții, ar putea organiza o conferință de presă pentru a prezenta informațiile pe care le-a păstrat până acum în afara spațiului public.
Există însă o diferență între absența unei solicitări adresate personal fostei deputate și inexistența unei anchete. Autoritățile române ar putea desfășura verificări fără să le anunțe public, iar cooperarea judiciară internațională nu presupune comunicarea tuturor demersurilor către presă.
Până în prezent, din informațiile publice consultate nu rezultă că Parchetul General sau DIICOT ar fi confirmat deschiderea unui dosar privind persoanele indicate de Spătaru. De asemenea, nu am identificat un răspuns oficial al PNL care să clarifice aceste acuzații.
Pentru instituțiile române, informațiile ar putea fi relevante atât din perspectiva eventualei finanțări ilegale a activității politice, cât și a unor posibile infracțiuni de corupție, spălare a banilor sau încălcare a regimurilor de sancțiuni. Încadrarea juridică ar depinde însă de faptele și probele identificate de anchetatori.
O anchetă judiciară la Chișinău, întrebări încă deschise la București
Dosarul Arinei Spătaru arată că o operațiune de recrutare politică poate fi documentată prin mijloace judiciare, chiar și atunci când finanțatorul se află în afara țării. Procurorii moldoveni au reconstituit contacte, întâlniri, transferuri de numerar și încercări de constituire a unor partide controlate prin finanțare clandestină.
În România, deocamdată, povestea se află într-o etapă diferită. Există declarația unei persoane care a participat la operațiunea moldovenească și care afirmă că deține informații despre politicieni români. Nu există însă o identificare publică a acestora, o documentare financiară a presupuselor relații sau o confirmare judiciară a faptelor reclamate.
Întrebarea nu este, așadar, dacă rețeaua lui Ilan Șor a încercat să influențeze politica din Republica Moldova. Această componentă este susținută de investigații penale, condamnări și sancțiuni internaționale. Întrebarea este cât de departe s-a extins rețeaua și dacă unele dintre relațiile sale au ajuns în interiorul politicii românești.
Arina Spătaru spune că știe cu cine s-a întâlnit, că poate descrie circumstanțele acestor contacte și că este pregătită să ofere informațiile autorităților. Procurorii români sunt cei care pot stabili dacă aceste afirmații sunt susținute de probe și dacă justifică începerea unor cercetări penale.
Până atunci, dezvăluirile fostei deputate rămân o acuzație gravă, formulată de un martor implicat într-o investigație judiciară autentică. Tocmai această împrejurare face necesară verificarea lor, fără ca responsabilitatea vreunui politician român să fie considerată deja dovedită.
Descoperă mai multe la Radio Clasic
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
