România a epuizat fondurile PNRR, cu zero euro în conturi
Adrian Câciu, fost ministru al Fondurilor Europene, a declarat că România nu a accesat fonduri din PNRR din iunie 2025, având în prezent zero euro în conturi. Acesta a subliniat că plățile pentru proiectele PNRR se fac din fonduri naționale, iar țara are de încasat 3,1 miliarde euro de la Comisia Europeană.
Într-o postare pe rețelele sociale, Adrian Câciu a afirmat că România a terminat banii din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și că, în prezent, nu mai are fonduri disponibile. Conform declarațiilor sale, din luna iunie 2025, țara nu a tras niciun euro din PNRR, deși are de primit 3,1 miliarde euro de la Comisia Europeană. Câciu a menționat că România a primit anterior 10,5 miliarde euro, dar a cheltuit deja aproximativ 11 miliarde euro pentru facturile aferente proiectelor din PNRR.
Adrian Câciu a explicat că, în absența fondurilor europene, plățile curente pentru proiectele PNRR sunt efectuate din bugetul național, ceea ce implică împrumuturi de pe piață cu o dobândă de 7%. El a subliniat că termenul de validare pentru o parte din fondurile de 840 milioane euro a fost stabilit pentru 28 noiembrie, iar termenul de încasare pentru 28 ianuarie, ambele fiind deja depășite. Câciu a exprimat îngrijorarea că validarea Cererii de Plată 4 nu va avea loc mai devreme de mai 2026.
Contextul actual al fondurilor PNRR în România
Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) a fost conceput pentru a sprijini recuperarea economică a României după impactul pandemiei COVID-19. Acesta prevede alocarea de fonduri pentru diverse proiecte, inclusiv infrastructură, sănătate și educație. România a primit anterior sume semnificative din PNRR, dar utilizarea eficientă a acestor fonduri a fost subiect de discuție în rândul autorităților și experților economici.
În prezent, România se confruntă cu provocări în accesarea fondurilor europene, ceea ce a dus la o dependență mai mare de resursele interne. Această situație poate afecta implementarea proiectelor esențiale și poate genera întârzieri în dezvoltarea infrastructurii necesare. De asemenea, împrumuturile externe pot crea presiuni suplimentare asupra bugetului național.
