Guvernul Mureșan a picat la vot, USR cere alegeri anticipate
Guvernul propus de Siegfried Mureșan nu a primit votul de încredere al Parlamentului. Cabinetul susținut de PNL, USR și UDMR a obținut doar 182 de voturi „pentru”, cu 51 mai puține decât cele 233 necesare pentru învestire. Rezultatul prelungește criza politică și redeschide atât negocierile pentru o nouă majoritate, cât și scenariul constituțional al dizolvării Parlamentului și al alegerilor anticipate.
Rezultatul oficial al votului secret cu bile a fost anunțat miercuri după-amiază: 182 de parlamentari au votat pentru Guvernul Mureșan, 15 împotrivă, iar niciun vot nu a fost anulat. Votarea s-a încheiat în jurul orei 15:15, după mai bine de două ore de dezbateri tensionate în plenul reunit.
Pentru Siegfried Mureșan, rezultatul este cu atât mai dur cu cât noul Cabinet a primit mai puține voturi decât Guvernul propus anterior de Adrian Veștea. La 22 iunie, Veștea obținuse 189 de voturi favorabile și 23 împotrivă, ratând la rândul său pragul de 233. Cabinetul Mureșan a strâns astfel cu șapte voturi mai puțin decât precedenta formulă respinsă de Parlament.
Eșecul era anticipat de aritmetica parlamentară. PNL, USR și UDMR porneau împreună de la aproximativ 170 de voturi, iar negocierile din ultimele zile cu minoritățile naționale, parlamentarii neafiliați și grupurile mai mici nu au reușit să acopere diferența până la majoritatea necesară. Mureșan declarase chiar înaintea votului că se află undeva între 170 și 233 de voturi, recunoscând implicit că învestirea depinde de sprijinul parlamentarilor din afara celor trei formațiuni.
În plen, premierul desemnat a încercat să transforme votul într-o alegere între continuarea reformelor și prelungirea blocajului politic. El a promis reducerea risipei publice, reforma ANAF, restructurarea companiilor de stat, limitarea numărului de secretari de stat, menținerea cotei unice și evitarea unor noi taxe și impozite. A vorbit despre reducerea TVA la 19% atunci când situația bugetară o va permite, despre investiții în sănătate, educație, infrastructură și apărare și despre continuarea sprijinului acordat Ucrainei.
Înaintea votului, Mureșan a revenit la una dintre temele centrale ale programului său și a susținut că reducerea risipei nu trebuie confundată cu austeritatea. „Suntem pregătiți să muncim pentru România, pentru asta vă cerem votul”, le-a transmis parlamentarilor.
PSD și AUR au rămas însă pe pozițiile anunțate înaintea ședinței.
Sorin Grindeanu a respins Cabinetul Mureșan, pe care l-a prezentat drept o continuare a guvernării Bolojan, și a acuzat partidele care îl susțineau că încearcă să prelungească o formulă economică pe care PSD o consideră greșită. Social-democrații au susținut că România are nevoie de o altă formulă de guvernare și de o schimbare a politicilor economice.
George Simion a anunțat, la rândul său, că AUR nu votează Cabinetul și a pledat pentru alegeri anticipate. Liderul AUR și-a legat discursul și de cazul lui Călin Georgescu, afirmând că formațiunea sa nu va susține o altă formulă guvernamentală în actualele condiții politice.
UDMR a votat pentru Guvern. Kelemen Hunor a avertizat în plen că incapacitatea Parlamentului de a instala un Executiv cu puteri depline accentuează neîncrederea și polarizarea politică. În schimb, cei 17 parlamentari ai minorităților naționale au primit libertate de vot, iar grupul PACE, format din șapte parlamentari, anunțase că nu va sprijini Cabinetul.
Rezultatul de 182 de voturi arată că Mureșan a reușit să atragă sprijin dincolo de cele aproximativ 170 de mandate de la care porneau PNL, USR și UDMR, dar suplimentul a fost mult prea mic pentru a schimba rezultatul.
Eșecul Cabinetului vine și după două zile dificile de audieri în comisiile parlamentare. Opt dintre cei 16 miniștri propuși primiseră avize negative, printre ei Sebastian Burduja la Energie, Radu Miruță la Apărare, Cătălin Drulă la Transporturi, Irineu Darău la Economie, Raluca Turcan la Muncă, Oana Gheorghiu la Sănătate, Andrea Chiș la Justiție și Mihai Dimian la Educație. Avizele comisiilor sunt consultative și nu împiedicau votul asupra întregului Cabinet.
Căderea Guvernului Mureșan duce însă criza într-o etapă constituțională mult mai sensibilă. Adrian Veștea fusese deja respins de Parlament pe 22 iunie, iar Mureșan reprezintă acum o a doua solicitare de învestitură respinsă prin vot. Mai mult de 60 de zile au trecut de la prima solicitare care s-a încheiat fără acordarea încrederii.
Articolul 89 din Constituție prevede că președintele României poate, după consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare, să dizolve Parlamentul dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură. Dizolvarea nu este, așadar, automată: Constituția îi oferă președintelui această posibilitate, nu îl obligă să o folosească.
Din perspectiva acestor condiții constituționale, votul din 30 septembrie aduce scenariul anticipatelor mult mai aproape de centrul negocierilor politice. Decizia următoare îi aparține însă președintelui Nicușor Dan, care urmează să stabilească pașii după consultări cu partidele.
Șeful statului s-a pronunțat în repetate rânduri împotriva dizolvării Parlamentului și a alegerilor anticipate, argumentând că o nouă campanie electorală ar prelungi instabilitatea politică și incertitudinea economică. Chiar înaintea votului asupra Cabinetului Mureșan, Nicușor Dan le ceruse partidelor să găsească o soluție negociată pentru încheierea crizei.
România rămâne astfel fără un guvern cu puteri depline, la aproape cinci luni de la demiterea Cabinetului Bolojan prin moțiune de cenzură. După tentativa Veștea și eșecul Cabinetului Mureșan, presiunea se mută din nou la Palatul Cotroceni și asupra liderilor partidelor parlamentare.
Votul de miercuri nu a rezolvat criza. A făcut însă următoarea alegere mult mai dificil de amânat: o nouă formulă de guvernare capabilă să strângă cel puțin 233 de voturi sau deschiderea procedurii care poate conduce la dizolvarea Parlamentului și la alegeri anticipate.
Actualizare 16:29
Guvernul condus de Siegfried Mureșan nu a reușit să obțină votul de încredere al Parlamentului, primind doar 182 de voturi favorabile, deși avea nevoie de 233 pentru a fi învestit.
Premierul desemnat, Siegfried Mureșan, a declarat miercuri că partidele care au declanșat criza politică au votat pentru prelungirea acesteia. El a subliniat că așteaptă să vadă care vor fi următorii pași din partea președintelui României, după ce guvernul său nu a fost învestit prin votul Parlamentului.
În contextul acestei situații, președintele PSD, Sorin Grindeanu, a transmis că România are nevoie urgentă de un guvern cu puteri depline care să schimbe direcția greșită în care se îndreaptă țara. Grindeanu a afirmat că PSD este pregătit să își asume responsabilitatea pentru redresarea României.
Actualizare 19:06
Guvernul propus de Siegfried Mureșan nu a reușit să obțină votul de învestitură în Parlament, iar USR solicită organizarea de alegeri anticipate.
Președintele USR, Dominic Fritz, a declarat că, în urma eșecului Guvernului Mureșan de a obține votul de învestitură, este momentul să se revină la votul cetățenilor prin alegeri anticipate. Fritz a subliniat că USR nu va susține formarea unui nou guvern PSD, indiferent de modul în care acesta va fi prezentat.
Fritz a accentuat importanța consultării populației în contextul actual, considerând că alegerile anticipate sunt soluția pentru a depăși impasul politic. El a reiterat poziția fermă a USR de a nu sprijini un guvern condus de PSD, subliniind că partidul său nu va accepta nicio formă de colaborare cu social-democrații.
Descoperă mai multe la Radio Clasic
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
