Donald Trump revine cu o politică agresivă și imprevizibilă, atacând instituțiile internaționale și remodelând relațiile SUA cu aliații săi. Cel mai recent exemplu este ordinul executiv care impune sancțiuni împotriva celor care sprijină Curtea Penală Internațională (CPI), acuzată de „acțiuni ilegitime” împotriva Americii și Israelului. Aceasta nu este doar o continuare a ostilității lui Trump față de organismele multilaterale, ci și un avertisment clar că administrația sa preferă confruntarea în locul diplomației.
Însă, dincolo de politica externă, direcția în care se îndreaptă SUA sub Trump are implicații majore și pentru democrația americană. Cu o abordare haotică și impulsivă, Trump nu doar că sfidează convențiile democratice, dar își testează constant limitele, adoptând strategia „vezi până unde poți merge și cine te va da în judecată”. Această mentalitate, împrumutată din lumea afacerilor, este acum aplicată în politica internă și externă, transformând instituțiile americane într-un câmp de luptă între legalitate și abuz de putere.
Efectele asupra Americii: o democrație în criză
Politica lui Trump pare să urmeze un model deja consacrat de liderii populiști autoritari: distrugerea structurilor guvernamentale, marginalizarea vocilor critice și subminarea statului de drept. Ultimele sale mișcări – de la atacurile asupra CPI până la tentativele de a dizolva Departamentul Educației – reflectă o strategie periculoasă, prin care încearcă să slăbească instituțiile statului, să transfere responsabilități către actorii privați și să elimine orice formă de control asupra deciziilor sale.
Un exemplu concret este planul său de a submina educația publică prin inițiative care pun în pericol egalitatea de acces la învățământ. Sub pretextul promovării „educației patriotice”, administrația Trump ar putea reduce fondurile pentru programele de diversitate și incluziune, paralizând eforturile de modernizare a sistemului educațional. În plus, prin suspendarea finanțării pentru cercetarea științifică, Trump riscă să transforme SUA dintr-un lider global al inovației într-un stat izolat, dominat de ideologie și populism.
Impactul asupra României: un partener în derivă?
În plan extern, politica lui Trump este un amestec de naționalism economic, protecționism și o viziune unilateralistă asupra relațiilor internaționale. Acest lucru ar putea afecta și România, un aliat strategic al SUA în Europa de Est, mai ales într-un context geopolitic tot mai tensionat.
România s-a bazat în ultimii ani pe sprijinul american în ceea ce privește securitatea regională și prezența NATO în zona Mării Negre. Însă, dacă Trump decide să reducă angajamentele americane în Europa sau să pună presiune pe aliați pentru a crește cheltuielile de apărare, România s-ar putea confrunta cu o situație complicată. O astfel de schimbare ar putea slăbi poziția țării noastre în fața amenințărilor rusești și ar obliga Bucureștiul să caute alternative pentru consolidarea securității naționale.
Un alt risc major este posibilitatea ca Trump să impună condiții economice mai dure în relațiile comerciale. SUA sunt un partener economic important pentru România, iar o politică protecționistă agresivă ar putea afecta investițiile americane și relațiile bilaterale. În plus, dacă Washingtonul decide să adopte sancțiuni împotriva unor instituții europene sau să slăbească sprijinul pentru Uniunea Europeană, România ar putea fi prinsă între două focuri: fidelitatea față de parteneriatul strategic cu SUA și necesitatea de a rămâne un actor relevant în UE.
O politică a haosului cu efecte globale
Trump mizează pe haos și imprevizibilitate, atât pe plan intern, cât și pe scena internațională. Încercările sale de a submina instituțiile americane, de a ataca organismele internaționale și de a impune o viziune autoritară asupra guvernării sunt semnale clare că viitorul mandat ar putea aduce instabilitate și crize majore.
Pentru România, politica lui Trump ar putea însemna o relație transatlantică mai impredictibilă, riscuri sporite în domeniul securității și posibile presiuni economice. Într-un astfel de context, Bucureștiul trebuie să-și consolideze poziția în cadrul UE și NATO, să-și diversifice parteneriatele și să fie pregătit pentru orice scenariu. În fața unui lider care pare dispus să testeze limitele sistemului democratic, România nu-și poate permite alegeri greșite.
Descoperă mai multe la Radio Clasic FM
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
