UE limitează fluxul de informaţii confidenţiale către Ungaria din motive de securitate
Uniunea Europeană a restricţionat transmiterea de informaţii confidenţiale către Ungaria şi favorizează reuniuni în formate mai restrânse, după suspiciuni că autorităţi ungare ar putea transmite detalii către Rusia. Măsura survine avertismentelor publice ale unor lideri europeni şi preocupărilor exprimate de diplomaţi, iar oficialii europeni au decis să nu iniţieze o reacţie oficială imediată din cauza impactului posibil asupra alegerilor din Ungaria din 12 aprilie. Decizia reflectă îngrijorări privind securitatea informaţiilor în contextul cooperării europene.
În practică, reprezentanţi ai statelor membre au limitat accesul la informaţii sensibile şi au preferat discuţii în formate reduse (E3, E4, E7, E8, Weimar, NB8, JEF etc.), menite să reunească lideri cu poziţii similare, în locul reuniunilor plenare cu toţi cei 27 de membri. Cinci diplomaţi şi oficiali europeni au indicat că decizia este motivată de teama că Budapesta ar putea divulga informaţii Kremlinului şi au explicat că, deocamdată, nu va exista o reacţie oficială a UE pentru a nu influenţa campania electorală maghiară înainte de 12 aprilie.
Declaraţii şi relatări menţionează că premierul polonez Donald Tusk a afirmat că existau suspiciuni de mult timp privind transmiterea de informaţii către Moscova şi a susţinut un lider al opoziţiei maghiare în campanie. S-a mai semnalat că guvernul ungar ar fi menţinut contacte strânse cu Rusia pe perioada războiului din Ucraina şi că ministrul maghiar de externe a utilizat pauzele din reuniuni pentru a informa omologul rus. Fostul ministru de externe lituanian a spus că, încă din 2024, a restricţionat informaţiile partajate atunci când delegaţia maghiară era prezentă şi că, înaintea summitului NATO de la Vilnius din 2023, delegaţia de la Budapesta a fost exclusă din discuţiile sensibile.
Reprezentanţi ungari au respins acuzaţiile: ministrul ungar pentru Europa a calificat relatările drept „fake news”, iar ministrul de externe a negat aserţiunile şi a acuzat mass-media de promovarea unor „teorii ale conspiraţiei”. Unii diplomaţi au avertizat că orice răspuns oficial al UE va depinde de rezultatul alegerilor şi au atras atenţia că o reacţie publică înainte de 12 aprilie ar putea fi exploatată în campania electorală. În paralel, s-au intensificat activităţile de susţinere externă a campaniei electorale din Ungaria, cu participarea unor susţinători străini la evenimente dinaintea votului.
