Generalul Yaroslav Moskalik, ucis într-un atentat cu mașină-capcană, devine cea mai recentă victimă într-o serie de asasinate țintite pe teritoriul Rusiei. Ucraina nu revendică oficial, dar este considerată un posibil actor în umbră.
Rusia confirmă moartea generalului Yaroslav Moskalik într-o explozie produsă la Moscova, într-un atentat ce ridică din nou semne de întrebare privind siguranța celor mai înalți oficiali militari ruși chiar în inima capitalei. Comitetul de Investigații al Federației Ruse a anunțat că un dispozitiv exploziv artizanal, umplut cu alice, a fost detonat într-un autoturism Volkswagen Golf.
„A fost o explozie provocată de un dispozitiv artizanal plasat în vehicul”, a declarat Svetlana Petrenko, purtătoare de cuvânt a instituției.
Asasinate tot mai frecvente pe teritoriul rus
Moartea generalului Moskalik este doar cel mai recent episod într-o serie tot mai lungă de atacuri asupra unor persoane asociate regimului de la Kremlin. În decembrie 2024, generalul Igor Kirillov, comandantul trupelor de protecție chimică, biologică și radiologică din Rusia, a fost ucis în fața blocului său din Moscova, după ce o bombă ascunsă într-o trotinetă electrică a fost detonată de la distanță.
Cu doar câteva zile înainte, Mikhail Șatsky, un important om de știință în domeniul rachetelor, a fost împușcat mortal într-o pădure de lângă Moscova. Iar în decembrie 2023, Illya Kyva, fost parlamentar ucrainean cu vederi pro-ruse, a fost executat în apropiere de capitală. În aprilie 2023, cunoscutul blogger pro-război Vladlen Tatarski a murit într-un atentat cu bombă, dispozitivul fiind ascuns într-o statuetă oferită în cadrul unui eveniment la un cafe-bar din Sankt Petersburg.
Un alt caz notabil a avut loc în februarie 2024, când Armen Sargsyan, liderul unei grupări paramilitare pro-ruse din estul Ucrainei, a murit la spital în urma unei explozii într-un imobil din nord-vestul Moscovei. Niciun grup nu a revendicat responsabilitatea atacului.
Ucraina nu revendică, dar interesul este clar
Serviciile secrete ucrainene, ca regulă de politică oficială, nu își asumă responsabilitatea pentru astfel de operațiuni. Totuși, în decembrie anul trecut, Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a recunoscut că a stat în spatele uciderii unui general rus de rang înalt lângă un bloc rezidențial din capitala rusă.
Experții subliniază că, deși nu există recunoaștere oficială, aceste acțiuni poartă amprenta unei campanii de destabilizare și represalii desfășurate pe teritoriul rus, într-un context în care războiul dintre Rusia și Ucraina a căpătat o dimensiune tot mai complexă și asimetrică.
Disensiuni și în interiorul Ucrainei
Pe fondul acestor evenimente, în Ucraina apar voci divergente privind strategia de pace. Primarul Kievului, Vitali Kliciko, a declarat că țara ar trebui să fie pregătită să cedeze teritorii pentru a obține o pace durabilă – o poziție care a stârnit reacții ferme.
Serghei Leșcenko, consilier în administrația președintelui Volodimir Zelenski, a calificat declarația drept „contraproductivă”, subliniind că președintele are mandatul poporului și că orice discuție privind pacea trebuie să înceapă cu o încetare a focului extinsă, în cadrul unui proces negociat.
„Ucraina este o democrație și politicienii pot face orice declarație, dar este esențial să nu încalce Constituția”, a spus Leșcenko într-un interviu pentru BBC.
Un nou front: capitala Rusiei
Atentatul din Moscova, soldat cu moartea unui general activ, sugerează că frontul războiului a ajuns – simbolic și operațional – chiar în centrul puterii ruse. În timp ce autoritățile încearcă să investigheze și să prevină astfel de incidente, ritmul și țintele atacurilor sugerează o vulnerabilitate crescândă a sistemului de securitate rusesc și o nouă etapă a conflictului ruso-ucrainean, în care nicio zonă nu mai pare cu adevărat sigură.
Descoperă mai multe la Radio Clasic FM
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
