Viktor Orban dezvăluie cererea lui Bill Clinton din 1999 privind Serbia
Premierul ungar Viktor Orban a relatat că, în timpul războiului din Kosovo din 1999, Bill Clinton a solicitat Ungariei să atace Serbia. Orban a refuzat cererea, subliniind că un răspuns afirmativ ar fi avut consecințe negative pentru Ungaria.
În cadrul unei întâlniri a Cercurilor Civice Digitale ale Fidesz, desfășurată recent la Szombathely, Viktor Orban a făcut publice detalii despre o conversație avută cu fostul președinte american Bill Clinton în 1999. La acea vreme, războiul din Kosovo se intensifica, iar Orban a declarat că Clinton a cerut Ungariei să se alăture conflictului, sugerând chiar să tragă asupra Serbiei din Voivodina, o regiune din nordul Serbiei, până la Belgrad. Guvernul ungar, condus de Orban, a respins această solicitare.
Orban a explicat că, dacă ar fi avut un prim-ministru care să fi acceptat fără ezitare cererea lui Clinton, Ungaria ar fi fost implicată într-un conflict militar. De asemenea, el a menționat că a ridicat problema etnicilor maghiari din Voivodina, întrebându-l pe Clinton despre soarta acestora în cazul în care Ungaria ar fi acționat conform cererii. Orban a convenit cu Clinton să discute despre această situație la un summit NATO programat pentru o săptămână mai târziu, dar subiectul nu a fost abordat ulterior de către partea americană.
Contextul istoric și reacțiile ulterioare
În 1999, în timpul războiului din Kosovo, NATO a desfășurat o campanie de bombardamente împotriva Iugoslaviei, iar discuțiile despre o posibilă intervenție terestră au fost în desfășurare. Deși Orban a afirmat că a existat o solicitare din partea lui Clinton, expertul în relații internaționale Áron Tábor a menționat că nu există dovezi concrete că Ungaria ar fi fost așteptată să participe activ la un atac împotriva Serbiei. De asemenea, el a subliniat că planurile inițiale pentru o operațiune terestră nu aveau un sprijin politic real în rândul liderilor NATO.
În acea perioadă, liderii europeni discutau despre diferite opțiuni de intervenție, dar în final, deciziile luate de NATO nu au inclus o operațiune terestră. Declarațiile lui Orban au fost primite cu interes, având în vedere că reflectă o perioadă tumultoasă din istoria recentă a regiunii Balcanilor și a relațiilor internaționale post-Război Rece.
