Efectele încălzirii globale asupra Europei

Un nou articol publicate de grupul Nature tratează tema încălzieii globale accetuând faptul că acest fenomen  costă foarte scump atât în termeni financiari dar mai ales în termeni de vieți omenești, adâncind inegalitatea în sănătate și determinând răspândirea căpușelor și a altor paraziți purtători de boli în toată Europa. Acest articol are la bază un raport consistent care a revizuit sute de studii privind efectele schimbărilor climatice asupra sănătății, precum și acțiunile întreprinse în acest sens în Europa.

Cercetătoarea Rachel Lowe și colegii săi au urmărit 42 de indicatori, inclusiv decesele cauzate de căldură, răspândirea bolilor infecțioase și tendințele în cercetarea privind schimbările climatice și sănătatea. „Avem nevoie de măsuri drastice din partea țărilor europene pentru a proteja populația europeană și, de asemenea, populațiile din întreaga lume de impactul schimbărilor climatice asupra sănătății,” spune Lowe, care este la Barcelona Supercomputing Center și la Catalan Institution for Research and Advanced Studies din Spania.

Raportul, publicat luna trecută în Lancet Public Health, este al doilea — după cel publicat în 2022 — din cadrul unui studiu numit „The Lancet Countdown: Health and Climate Change in Europe”. „Raportul subliniază creșterea alarmantă a mortalității și morbidității legate de creșterea temperaturilor și proliferarea bolilor sensibile la schimbările climatice,” spune Ana Raquel Nunes, cercetător în sănătate și mediu la Universitatea din Warwick, Marea Britanie.

Cercetătorii spun că studiile viitoare ar trebui să adopte o abordare holistică a legăturii dintre climă și sănătate. „Nu poți trata toate aceste impacturi asupra sănătății ale schimbărilor climatice izolat,” spune Ruth Doherty, cercetător în schimbări climatice și sănătate la Universitatea din Edinburgh, Marea Britanie. „Trebuie să știm cum afectează populația aceste expuneri multiple.”

Nature subliniază cum o lume mai caldă afectează sănătatea și cercetarea în Europa. Căldura mortală

Lowe și colegii săi au folosit datele despre mortalitate și temperatură, precum și dovezile anterioare despre cum influențează căldura mortalitatea, pentru a estima că, din 2003–12 până în 2013–22, mortalitatea cauzată de căldură a crescut cu o medie de 17 decese la 100.000 de persoane pe an în Europa. Creșterea mortalității cauzate de căldură a fost mai mare la femei comparativ cu bărbații. Disparitățile de gen pot fi explicate prin diferențe în capacitatea de a pierde căldură din corp și în rata maximă de transpirație, spune Kim van Daalen, care studiază schimbările climatice, bolile și inegalitatea de gen la Barcelona Supercomputing Center. Femeile ar putea fi, de asemenea, în general, mai expuse riscului de stres termic după ovulație, când tind să aibă o temperatură corporală mai ridicată, spune ea. Un alt factor care ar putea influența diferența de gen este că femeile, în general, ajung la vârste mai înaintate decât bărbații, iar persoanele în vârstă sunt, în general, mai vulnerabile la stresul termic, spune Lowe. Persoanele în vârstă sunt, de asemenea, mai predispuse să trăiască singure, ceea ce le pune într-un pericol mai mare în caz de căldură extremă, adaugă ea.

Căpușe și paraziți

Temperaturile mai ridicate permit paraziților purtători de boli să se extindă în mai multe regiuni și favorizează creșterea populațiilor de căpușe. Un patogen care devine mai răspândit din cauza schimbărilor climatice este parazitul unicelular Leishmania infantum. Acesta este transmis oamenilor atunci când musculițele de nisip femele (Phlebotomus sp.) mușcă pielea umană pentru a se hrăni cu sânge. Parazitul cauzează, de obicei, ulcere cutanate pe tot corpul, care pot fi debilitante. În cazuri extreme, poate provoca febră și umflarea splinei și ficatului și poate fi fatal. Echipa a estimat că condițiile mai calde și mai umede din Europa au permis musculițelor de nisip și paraziților pe care îi transportă să se răspândească spre nord în teritorii noi. Gama lor a fost mai largă în anii 2010 decât în anii 2000.

De asemenea, cercetătorii au descoperit că temperaturile mai ridicate au făcut Europa mai potrivită pentru căpușa Ixodes ricinus, care poate transmite o serie de boli atunci când mușcă oamenii. „Bolile transmise de căpușe, cum ar fi boala Lyme și encefalita transmisă de căpușe, cauzează simptome variind de la o boală asemănătoare gripei până la complicații neurologice și cardiovasculare severe, conducând la absențe de la muncă, dizabilități pe termen lung și costuri substanțiale pentru sistemele de sănătate,” spune van Daalen. Pe cea mai mare parte a continentului, I. ricinus a găsit un climat mai ospitalier pentru a se hrăni și a crește în perioada 2013–22 decât în 1951–60, măsurat prin numărul mediu de luni pe an când temperaturile erau optime pentru stadiul juvenil al ciclului său de viață.

Un boom de  publicații

Pe măsură ce lumea se încălzește, cercetările privind modul în care schimbările climatice interacționează cu sănătatea europenilor s-au intensificat, așa cum se vede în numărul de lucrări urmărite în baza de date cu acces liber OpenAlex. Cercetătorii au numărat sute de studii privind modul în care schimbările climatice și sănătatea europenilor se intersectează, publicate între 1991 și 2022. Majoritatea acestor studii s-au concentrat pe modul în care încălzirea globală afectează sănătatea, dar unele au analizat și emisiile de gaze cu efect de seră ale sistemelor de sănătate sau cum să protejeze oamenii de schimbările climatice care deja au loc.

Autorii au mai descoperit că aproximativ 2% dintre studiile publicate în 2022 despre sănătatea influențată de climă au făcut referire la egalitate, echitate sau justiție. „Acest lucru evidențiază un decalaj substanțial în cercetare,” spune van Daalen. „Pentru a răspunde corespunzător impacturilor climatice asupra sănătății, este important să înțelegem care populații sunt disproporționat afectate și cele mai expuse riscului.”