5 state membre ale UE, printre care și România, se opun noului acord comercial cu Ucraina
În cadrul unei reuniuni a miniștrilor agriculturii din Europa, desfășurată pe 14 iulie, cinci state membre – România, Polonia, Ungaria, Slovacia și Bulgaria – și-au exprimat opoziția față de noul acord comercial revizuit propus între Uniunea Europeană și Ucraina. Guvernele celor cinci țări își exprimă temerile privind posibilitatea ca modificările aduse regimului DCFTA, inițiat în 2016, să genereze un aflux necontrolat de produse agricole ucrainene pe piața europeană, ceea ce ar putea afecta serios producătorii interni.
Acordul propus vine să înlocuiască regimul comercial fără vize cu Ucraina, care a expirat la începutul lunii iunie, și să asigure o tranziție de la măsurile comerciale autonome stabilite în perioada de început a conflictului. Această modificare a fost văzută de către statele membre cu reticență, fiind temută o destabilizare semnificativă a piețelor agricole europene, deja supuse presiunilor concurenței.
În cadrul discuțiilor purtate la Bruxelles, Comisarul european pentru agricultură a prezentat faptele și beneficiile pe care acordul actualizat le-ar putea aduce fermierilor din UE, subliniind faptul că revizuirea, inițial planificată pentru 2021, a fost amânată din cauza situației generate de invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina. Comisarul a argumentat că această actualizare reprezintă o soluție în sprijinul fermierilor europeni, menționând totodată că negocierile cu Kievul s-au încheiat pe 30 iunie.
Cu toate acestea, statele vizate rămân ferme în poziția lor. Ele contestă amendamentele propuse, considerând că simplificarea accesului exportatorilor ucraineni pe piețele europene ar putea conduce la o scădere a prețurilor și la o concurență neloială, cu efecte adverse asupra sectorului agricol din UE. Această opoziție vine ca o reacție la teama că o deschidere excesivă a pieței ar putea submina competitivitatea producătorilor interni, destabilizând echilibrul economic al agriculturii europene.
Decizia finală privind modificarea acordului rămâne în așteptare, însă dezbaterea din cadrul miniștrilor agriculturii evidențiază complexitatea echilibrului între deschiderea piețelor internaționale și protecția intereselor economice naționale ale statelor membre. În contextul unui climat politic tensionat din cauza crizei ucrainene, această problemă reprezintă unul din numeroasele dileme cu care se confruntă Uniunea Europeană în încercarea de a-și consolida politica comună în domeniul comerțului fiscal și agricol.
