BNR analizează marți direcția politicii monetare
Dobânda-cheie rămâne la 6,5% pe fondul prudenței inflaționiste
Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR) se reunește marți într-o nouă ședință de politică monetară, într-un context marcat de presiuni inflaționiste moderate și incertitudini economice persistente. Ultima decizie majoră a instituției a fost luată pe 16 mai, când s-a hotărât menținerea dobânzii-cheie la nivelul de 6,5% pe an, un prag considerat încă restrictiv, menit să ancoreze așteptările privind evoluția inflației.
Tot atunci, BNR a stabilit menținerea dobânzii la facilitatea de creditare (Lombard) la 7,5% pe an și a dobânzii la facilitatea de depozit la 5,5% pe an, precum și păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale băncilor comerciale.
Această decizie de menținere a parametrilor-cheie vine după două reduceri succesive ale dobânzii de politică monetară anul trecut – în iulie, de la 7% la 6,75% și în august, la actualul nivel de 6,5%. De atunci, dobânda a rămas nemodificată, într-un efort de consolidare a stabilității macroeconomice și a încrederii investitorilor.
Ședința de marți are loc pe fondul unor dezbateri publice intense privind efectele măsurilor fiscale adoptate recent de Guvern, dar și în contextul unei relative stagnări a ritmului de scădere a inflației. Deși traiectoria inflației este descendentă, BNR s-a arătat precaută, invocând incertitudinile generate de prețurile administrate, politicile fiscale și climatul extern instabil.
Analiștii estimează că banca centrală va menține actualul nivel al dobânzilor, cel puțin până în toamnă, în lipsa unor semnale clare de revenire economică sustenabilă sau de scădere accelerată a inflației. În același timp, piața urmărește atent și semnalele privind eventuale modificări viitoare ale rezervelor minime sau o posibilă repoziționare a coridorului simetric de dobândă.
Deciziile BNR rămân un reper esențial pentru piața financiară și pentru costurile de finanțare din economie, într-o perioadă în care stabilitatea monetară este privită ca o ancoră crucială pentru traversarea incertitudinilor bugetare și geopolitice din regiune.
