FMI: Scumpirile alimentelor și energiei vor fi mai frecvente
Oficialii Fondului Monetar Internațional avertizează că scumpirile alimentelor și energiei vor deveni mai frecvente, afectând stabilitatea economică și agravând sărăcia.
Cercetarea FMI, publicată marți, analizează trei decenii de strategii guvernamentale pentru a atenua creșterile prețurilor și introduce un nou model economic care ia în considerare inflația ridicată resimțită de gospodăriile mai sărace.
Scumpirile mari ale bunurilor de zi cu zi au devenit o sursă recurentă de presiuni economice și sociale în ultimii cinci ani, în special după invazia Rusiei în Ucraina în 2022 și războiul din Orientul Mijlociu din acest an.
Chiara Maggi, economistă a FMI, a declarat că crizele costului vieții afectează stabilitatea prețurilor, reduc nivelul de trai și agravează inegalitatea. Această cercetare va fi inclusă în viitorul raport World Economic Outlook, care va fi publicat săptămâna viitoare.
Prognoze economice și riscuri
FMI estimează că economia mondială va crește cu aproximativ 3% în 2026, conform prognozei din iulie, dar avertizează că riscurile rămân ridicate. Această creștere este sub media de 3,5% prognozată pentru 2024 și 2025.
Prognoza din iulie presupunea că războiul din Iran se va încheia în iulie, însă intensificarea atacurilor din partea Iranului și a Statelor Unite a extins conflictul în țările vecine.
Costurile măsurilor de control al prețurilor
Măsurile de control al prețurilor, cum ar fi plafonările sau reducerea taxelor pe consum, ar putea costa guvernele de trei până la șase ori mai mult pentru a fi aplicate. Subvențiile pentru producători ar putea costa de 22 de ori mai mult și s-ar dovedi ineficiente dacă mai multe țări le-ar implementa simultan.
Subvențiile pentru producători, preferate de unele state, au fost deosebit de ineficiente, deoarece au redus costurile bunurilor exportate, lăsând contribuabilii interni să subvenționeze consumatorii din străinătate, a explicat Maggi.
Provocările țărilor în curs de dezvoltare
Shantayanan Devarajan, profesor la Universitatea Georgetown, a subliniat că țările în curs de dezvoltare se confruntă cu o criză gravă din cauza prețurilor ridicate ale petrolului, datoriilor mari, costurilor de împrumut crescute și impactului climatic.
El a menționat că creșterea economică în țările cu venituri mici a atins cel mai scăzut nivel din istorie și a îndemnat la aplicarea de reforme care să stimuleze creșterea economică și să limiteze efectele negative ale războiului din Orientul Mijlociu.
Descoperă mai multe la Radio Clasic
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
