Bolojan, atac dur la moțiunea PSD-AUR

Premierul Ilie Bolojan a respins marți, în plenul Parlamentului, acuzațiile formulate în moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR, susținând că documentul are „o fractură logică” și că miza reală a demersului ar fi controlul asupra companiilor de stat și asupra resurselor publice.

Camera Deputaților și Senatul s-au reunit marți pentru dezbaterea moțiunii de cenzură intitulate „STOP «Planului Bolojan» de distrugere a economiei, de sărăcire a populației și de vânzare frauduloasă a averii statului”, semnată de două sute cincizeci și patru de parlamentari. În sală și-au anunțat prezența patru sute doi senatori și deputați, din totalul de patru sute șaizeci și patru, iar votul urmează să stabilească dacă Guvernul condus de Ilie Bolojan își păstrează sprijinul parlamentar.

În intervenția sa de la tribuna Parlamentului, premierul a răspuns frontal acuzațiilor aduse de inițiatorii moțiunii, acuzând în special PSD de inconsecvență politică. Bolojan a susținut că social-democrații nu pot critica situația actuală a guvernării ca și cum nu ar fi participat la deciziile care au dus la ea.

„Dacă e adevărată moțiunea, unde ați fost până acum? Nu ați fost în Guvern? Dacă nu e adevărată, atunci mințiți în moțiune”, a spus premierul, calificând textul depus de PSD și AUR drept „mincinos, cinic și artificial”.

Una dintre cele mai dure replici ale șefului Guvernului a vizat tema companiilor de stat. Bolojan a afirmat că adevărata nemulțumire a inițiatorilor moțiunii ar avea legătură cu intervenția Guvernului asupra modului în care sunt administrate aceste companii și asupra mecanismelor prin care resursele publice ar fi fost folosite în trecut.

„Moțiunea «Stingem lumina», ca să o simplific, e una de genul: nu ne vindem companiile, le mulgem noi”, a declarat Ilie Bolojan în plenul reunit al Parlamentului.

Premierul a comparat problemele statului cu o rețea de termoficare cu pierderi masive, susținând că România are „conducte sparte” în sistemul public, iar simpla creștere a veniturilor sau a subvențiilor nu poate rezolva dezechilibrele dacă aceste pierderi nu sunt corectate. În opinia sa, problemele nu sunt provocate doar de ineficiență, ci și de „găurile” create în sistem.

„După câteva luni de zile, mi-am dat seama unde sunt problemele statului, pentru că nu m-a informat nimeni. Avem niște probleme serioase, avem niște conducte sparte, ca la termoficare, și chiar dacă ridici prețul la gigacalorie, chiar dacă crești subvențiile, dacă aceste pierderi enorme nu sunt corectate, țara asta nu-și va putea echilibra bugetele”, a afirmat Bolojan.

Premierul a mai spus că măsurile luate de Guvern au provocat nemulțumirea unor lideri locali, despre care a afirmat că nu au mai putut folosi bugetul public ca pe o sursă discreționară de finanțare. El a susținut că a generat „supărarea baronilor locali” tocmai pentru că a încercat să oprească mecanismele prin care statul era folosit ca „pușculiță”.

Bolojan a descris evoluția tensiunilor politice din ultimele luni în trei etape, acuzând PSD că a încercat să joace rolul opoziției din interiorul Guvernului. Premierul a afirmat că, în ședințele de coaliție, unele decizii erau discutate și agreate, pentru ca apoi, în spațiul public, să fie contestate sau prezentate parțial.

„E foarte neplăcut să participi la o ședință de coaliție, să plece după aceea pe surse ce nu s-a discutat sau doar parțial adevărat, iar seara să vezi la televizor că nu mai e valabil ce s-a stabilit la ora treisprezece sau la ora paisprezece”, a spus premierul.

Șeful Guvernului a admis că măsurile adoptate nu au fost ușoare, dar a susținut că ele au fost necesare în contextul dezechilibrelor bugetare. El a afirmat că o parte a clasei politice a sperat ca nota de plată a acestor măsuri să fie decontată doar de unii, în timp ce alții să se poată delimita pentru a recupera electoratul pierdut.

Potrivit premierului, pierderea de încredere a electoratului nu s-a produs din cauza măsurilor recente, ci în anii anteriori, când guvernele au făcut promisiuni pe care statul nu le putea susține.

„Electoratul a fost pierdut în 2024 și 2025, când nu l-am respectat, când guvernele de atunci, în care și noi am făcut parte, au venit cu promisiuni care nu au putut fi onorate și în care le-am creat oamenilor niște așteptări că statul le poate da ce nu are”, a declarat Ilie Bolojan.

De cealaltă parte, reprezentanții PSD au respins acuzațiile premierului. Fostul secretar general al Guvernului, social-democratul Ștefan Oprea, a susținut că Executivul condus de Bolojan nu a livrat o reformă reală, ci doar măsuri dure prezentate sub ambalajul unei retorici reformiste.

„A fost vreo reformă reală? Nu, doar tăieri cinice pentru întreținerea mitului reformatorului”, a fost replica lui Ștefan Oprea.

Moțiunea PSD-AUR îl acuză pe premier că pregătește „cea mai amplă înstrăinare de active strategice din ultimele două decenii”, fără consultare în coaliție, fără dezbatere publică și fără asumare politică. Textul moțiunii include și acuzații legate de limbajul folosit de premier în declarații anterioare, inițiatorii susținând că unele formulări ar avea conotații extrem de grave.

Dezbaterea moțiunii s-a desfășurat după un calendar strict alocat grupurilor parlamentare. Guvernul a avut la dispoziție treizeci de minute pentru prezentarea poziției, PSD cincisprezece minute, AUR unsprezece minute, PNL nouă minute, USR șapte minute, UDMR patru minute, iar celelalte grupuri parlamentare câte unul-două minute.

Potrivit procedurii parlamentare, moțiunea de cenzură se votează secret, cu bile, în prezența a cel puțin jumătate plus unu din numărul total al deputaților și senatorilor. Pentru ca moțiunea să fie adoptată, este nevoie de votul majorității parlamentarilor, adică două sute treizeci și trei de voturi.

Dacă moțiunea este adoptată, Guvernul este demis la data retragerii încrederii de către Parlament. În această situație, Cabinetul rămâne în funcție doar pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de către membrii unui nou Guvern.

Dacă moțiunea este respinsă, deputații și senatorii care au semnat-o nu mai pot iniția, în aceeași sesiune parlamentară, o nouă moțiune de cenzură, cu excepția situației în care Guvernul își angajează răspunderea în fața Parlamentului.