Canada spre UE, Trump amenință Europa cu tarife
Canada face un pas fără precedent spre Uniunea Europeană, iar premierul Mark Carney a salutat public ideea ca țara sa să devină primul „membru asociat” al blocului comunitar. Apropierea dintre Ottawa și Bruxelles vine pe fondul deteriorării relațiilor cu Statele Unite și a războiului comercial declanșat de Donald Trump, care a calificat proiectul drept „ridicol” și a amenințat Europa cu noi tarife dacă îl va considera un gest ostil Washingtonului.
Premierul canadian Mark Carney a susținut joi, în Parlamentul European de la Strasbourg, una dintre cele mai explicite pledoarii de până acum pentru apropierea strategică dintre Canada și Uniunea Europeană.
„Canada și Europa sunt fiecare puternice. Europa și Canada sunt mai puternice împreună”, a declarat Carney, care a salutat propunerea lansată cu o zi înainte de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, privind crearea unui statut special pentru Canada.
Von der Leyen anunțase că dorește „deschiderea ușii” pentru ca Ottawa să devină primul „membru asociat” al Uniunii Europene, o formulă care nu există în prezent în tratatele europene și care ar trebui construită juridic și politic de la zero.
Carney a răspuns fără echivoc: „Canada salută această ambiție”.
Premierul canadian a prezentat apropierea de Europa nu ca pe formarea unui nou bloc de putere, ci ca pe o alianță între democrații care încearcă să își reducă vulnerabilitățile într-o lume în care relațiile economice sunt folosite tot mai frecvent ca instrument de presiune.
El a vorbit despre „militarizarea comerțului”, folosirea tarifelor pentru exercitarea presiunii politice, vulnerabilitatea lanțurilor de aprovizionare și necesitatea ca statele democratice să își consolideze autonomia strategică.
În viziunea sa, Canada și UE ar putea coopera mult mai strâns în domenii precum apărarea, inteligența artificială, energia, infrastructura digitală și mineralele critice. Canada dispune de resurse importante de materii prime și energie, în timp ce Europa poate oferi tehnologie, capital și acces la o piață de peste 400 de milioane de consumatori.
Carney a vorbit inclusiv despre furnizarea către Europa, la scară mare, de gaz natural lichefiat și hidrogen, ca parte a consolidării securității energetice europene.
O altă componentă ar putea fi apropierea directă dintre cetățeni. Premierul canadian a propus facilitarea mobilității tinerilor pentru studii și muncă pe ambele maluri ale Atlanticului și participarea Canadei la programul Erasmus+.
„O alianță Canada-UE ar crea un far pentru alte democrații”, a spus Carney, susținând că o astfel de construcție ar trebui definită prin valorile pe care le apără: libertate, solidaritate și sustenabilitate.
Un nou statut care încă nu există
Problema este că nimeni nu știe încă exact ce ar însemna juridic un „membru asociat” al Uniunii Europene. UE are 27 de state membre și mai multe țări candidate la aderare, însă tratatele actuale nu prevăd o asemenea categorie intermediară.
Pentru realizarea proiectului ar fi necesar acordul statelor membre, iar forma juridică ar putea presupune inclusiv modificări ale cadrului existent. O apropiere de Piața Unică ar putea cere, de asemenea, Canadei să adopte o parte dintre standardele și reglementările europene fără a beneficia automat de toate drepturile politice ale unui stat membru.
Există și riscul ca propunerea să creeze tensiuni cu statele care așteaptă de ani întregi să adere la UE.
O idee asemănătoare fusese avansată anterior în cazul Ucrainei, însă nu a primit sprijinul tuturor statelor membre. Unele capitale europene consideră că introducerea unei formule speciale pentru Canada ar putea fi percepută drept un tratament preferențial față de țările candidate care trebuie să îndeplinească proceduri complexe și reforme extinse.
Canada și UE au însă deja o bază importantă pentru apropiere. Acordul comercial CETA este aplicat provizoriu din 2017 și a contribuit la o creștere semnificativă a schimburilor comerciale bilaterale. Între 2016 și 2025, comerțul dintre cele două părți a crescut cu aproximativ 81%.
Ottawa încearcă acum să reducă dependența economică enormă de Statele Unite, unde ajung aproximativ 72% dintre exporturile canadiene. Carney și-a propus dublarea comerțului Canadei cu alte piețe într-un interval de zece ani.
Trump amenință direct Europa
Apropierea dintre Ottawa și Bruxelles a provocat o reacție dură din partea președintelui american.
Donald Trump a calificat perspectiva unui statut european special pentru Canada drept „ridicolă” și a avertizat că ar putea considera-o un act ostil față de Statele Unite.
„Dacă voi considera că este în vreun fel un act ostil, voi impune tarife foarte serioase sau voi opri comerțul cu Europa pentru multe produse”, a declarat Trump.
Comisia Europeană a respins ideea că proiectul ar fi îndreptat împotriva Washingtonului. Ursula von der Leyen a insistat că apropierea de Canada urmărește consolidarea ambelor părți, nu construirea unei alianțe împotriva Statelor Unite.
Tensiunea vine însă într-un moment în care relațiile dintre Washington și Ottawa sunt deja puternic deteriorate.
Negocierile comerciale dintre Statele Unite și Canada s-au rupt la sfârșitul lunii august. Administrația Trump a impus ulterior tarife asupra unor sectoare canadiene importante, precum oțelul, aluminiul și lemnul, plus o taxă suplimentară de 50% asupra unor produse canadiene în valoare de aproximativ 20 de miliarde de dolari.
Canada a răspuns cu propriile tarife, de până la 50%, asupra unor produse americane în valoare similară.
Conflictul comercial începe să aibă inclusiv consecințe politice în Statele Unite, în special în statele apropiate de granița canadiană, unde creșterea costurilor și tarifele au devenit teme în campania pentru alegerile de la jumătatea mandatului.
De la cel mai apropiat aliat la căutarea altor parteneri
Schimbarea strategică este cu atât mai spectaculoasă cu cât Statele Unite și Canada au avut timp de decenii una dintre cele mai apropiate relații economice și de securitate din lume. Trump a tensionat însă relația încă de la revenirea la Casa Albă, inclusiv prin referirile repetate la Canada drept posibil „al 51-lea stat” american.
Pentru Ottawa, apropierea de Bruxelles devine astfel și o strategie de reducere a dependenței față de un partener pe care actualul guvern canadian îl consideră mai puțin previzibil.
Situația este asemănătoare și în Europa. Statele UE încearcă să își reducă dependența de Statele Unite în anumite domenii strategice, pe fondul tensiunilor comerciale și al incertitudinilor privind angajamentul Washingtonului față de securitatea europeană.
Carney a insistat însă că nu dorește construirea unui al treilea mare bloc geopolitic care să concureze Statele Unite sau China.
„Nu căutăm puterea pentru a-i domina pe alții”, a spus premierul canadian.
Mesajul său este că statele democratice de dimensiune medie trebuie să se asocieze pentru a nu deveni dependente de marile puteri pentru energie, tehnologie, apărare sau materii prime.
Următorul moment important va fi summitul UE-Canada programat pentru luna octombrie, când Ottawa și Bruxelles-ul ar putea prezenta primele măsuri concrete ale noii relații.
Deocamdată, „membru asociat” este mai degrabă o ambiție politică decât un statut juridic. Dar simplul fapt că Uniunea Europeană și Canada discută deschis despre o asemenea formulă arată cât de profund s-au schimbat relațiile transatlantice: un aliat istoric al Statelor Unite caută o integrare fără precedent cu Europa, iar președintele american amenință deja Bruxelles-ul cu tarife dacă apropierea merge prea departe.
Descoperă mai multe la Radio Clasic
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
