
CCR: sesizarea lui Bolojan privind restanțele, inadmisibilă
Curtea Constituțională a publicat motivarea deciziei prin care a declarat inadmisibilă sesizarea fostului premier Ilie Bolojan privind conflictul juridic dintre Guvern și ÎCCJ. Disputa privește plata restanțelor salariale ale magistraților.
Majoritatea judecătorilor CCR a arătat că Executivul nu poate folosi procedura conflictului constituțional pentru a contesta o hotărâre judecătorească și a evita executarea obligațiilor stabilite prin titluri executorii. Aceștia au subliniat că Guvernul nu a respectat propriul calendar de plată.
În opinie separată, Simina Tănăsescu și Dacian-Cosmin Dragoș au susținut că instanța supremă a depășit atribuțiile puterii judecătorești prin intervenția în procedura bugetară. Iuliana Scântei a argumentat că sesizarea trebuia admisă, pentru ca CCR să analizeze ingerința în competențele Guvernului și Parlamentului.
Judecătorul Asztalos Csaba-Ferenc a fost de acord cu soluția de inadmisibilitate, dar a considerat că aceasta trebuia fundamentată pe alte argumente.
Disputa are o miză financiară majoră. În urma hotărârilor judecătorești prin care magistrații au obținut majorări salariale retroactive, statul român trebuie să achite restanțe estimate la 4,8 miliarde de lei, echivalentul a aproximativ un miliard de euro. Sumele provin din drepturi salariale stabilite prin decizii ale instanțelor, inclusiv ale Înaltei Curți de Casație și Justiție. Guvernul a contestat însă posibilitatea ca instanțele să impună Executivului alocarea imediată a acestor fonduri.
Controversa este amplificată de o decizie recentă a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO). La 13 octombrie 2026, în cauza Pușcașu și alții împotriva României, instanța europeană a atras atenția asupra riscului unui conflict de interese atunci când judecătorii soluționează litigii privind drepturi salariale de care pot beneficia ei înșiși. CEDO a arătat că interesul patrimonial personal al magistraților poate interfera cu obligația lor de imparțialitate.
Mai mult, Curtea europeană a respins în unanimitate cererile a cinci judecători și foști judecători români care reclamau neplata integrală a restanțelor salariale. CEDO a considerat că, în circumstanțele analizate, eșalonarea plăților nu a încălcat Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Instanța a subliniat totodată că stabilirea priorităților bugetare și alocarea resurselor publice revin Guvernului și Parlamentului, nu judecătorilor.
Descoperă mai multe la Radio Clasic
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.





















