CEDO respinge cererile judecătorilor privind restanțele salariale
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a respins cererile a cinci judecători sau foști judecători români care au reclamat că eșalonarea restanțelor salariale le-a încălcat dreptul la proprietate. Hotărârea instanței de la Strasbourg, adoptată de un complet de șapte judecători, este definitivă.
Reclamanții au obținut hotărâri judecătorești prin care Ministerul Justiției și instanțele unde și-au exercitat funcția au fost obligate să le acorde beneficii financiare. Potrivit susținerilor lor, sumele pe care ar trebui să le mai primească sunt de 60.000 EUR, 30.000 EUR, 107.454 EUR, 571.891,74 EUR și, respectiv, 381.868,12 EUR.
Curtea a analizat conflictul privind majorările salariale acordate magistraților pe baza principiului nediscriminării, care datează din anul 2006. Instanța europeană a observat că jurisprudența Curții Constituționale și a Înaltei Curți de Casație și Justiție a contribuit la reconfigurarea cadrului juridic al remunerației judecătorilor, fără modificarea formală a legilor succesive din domeniu.
CEDO a semnalat un posibil conflict de interese atunci când magistrații decid asupra unor componente salariale de care pot beneficia ei înșiși. În asemenea situații, interesul patrimonial personal poate interfera cu exercitarea imparțială a funcției judiciare. Curtea a subliniat că judecătorii nu se pot substitui autorităților executive și legislative în alegerea politicilor bugetare și în alocarea resurselor publice.
Potrivit informațiilor prezentate de Guvern și consemnate în hotărâre, pentru anul 2026, Înalta Curte de Casație și Justiție și Parchetul General au solicitat, ca ordonatori de credite, aproximativ 1 400 000 000 EUR pentru restanțe rezultate din hotărâri judecătorești și decizii administrative, inclusiv dobânzi.
Curtea a reiterat că statul nu poate invoca lipsa fondurilor pentru a nu executa hotărâri judecătorești. A constatat însă circumstanțe excepționale, legate de amploarea și caracterul imprevizibil al obligațiilor financiare. Măsurile de eșalonare, reeșalonare și amânare au fost stabilite prin acte normative previzibile și urmăreau obiective legitime: reducerea cheltuielilor publice, reechilibrarea bugetului și redresarea economică.
În privința reclamanților, CEDO a reținut că veniturile lor lunare depășesc cu mult salariul sau pensia medie din România și chiar indemnizațiile celor mai înalte autorități ale statului. Curtea a considerat că aceștia nu au demonstrat că neplata integrală a restanțelor le-a impus o sarcină individuală excesivă ori le-a pus în pericol mijloacele de subzistență.
Descoperă mai multe la Radio Clasic
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
