Chiriașii de lux ai statului: partide și firme plătesc sume simbolice pentru spații administrate de RA-APPS

Lista publicată de Regia Protocolului arată chirii de câțiva lei pentru terenuri și spații aflate în zone centrale ale Capitalei. Cele mai mici tarife apar atât la firme private cu spații tehnice sau comerciale minuscule, cât și la partide politice care folosesc terenuri de sute sau chiar zeci de mii de metri pătrați.

Regia Autonomă „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat” a publicat lista imobilelor aflate în administrarea sa și utilizate de persoane juridice, după modificarea cadrului legal care obligă instituția să facă publice, de două ori pe an, informații despre chiriași, suprafețe, tipul contractului, modalitatea de atribuire și prețul plătit. Măsura vine după ani de controverse privind modul în care patrimoniul de protocol al statului a fost folosit, închiriat sau pus la dispoziția unor instituții, companii, fundații și partide politice.

Documentul publicat de RA-APPS oferă pentru prima dată o imagine detaliată asupra chiriilor încasate de stat. Iar imaginea este una surprinzătoare: în timp ce unele instituții publice sau firme plătesc zeci de mii de lei lunar pentru spații mari, alți chiriași achită sume simbolice, uneori mai mici decât prețul unei cafele.

Cea mai mică sumă nominală identificată în listă este plătită de S.C. Ars Monitor S.R.L., care are un contract pentru un spațiu de un metru pătrat în Casa Presei Libere. Contractul, atribuit prin licitație publică, este valabil din 12 martie 2026 până la 11 martie 2027, iar chiria menționată este de 1,77 lei, respectiv 36,45 euro, fără TVA, potrivit listei RA-APPS . Ars Monitor este cunoscută public ca galerie privată de artă contemporană, deschisă în Casa Presei Libere. Potrivit informațiilor publice, galeria a renovat și reimaginat un spațiu de peste 200 de metri pătrați în clădirea Casei Presei Libere, prezentându-se ca un proiect cultural privat de revitalizare a unui spațiu istoric .

Un alt caz notabil este S.C. Maxjoy Eurotrade Concept S.R.L., care închiriază 5 metri pătrați în Piața Presei Libere nr. 1, tot prin licitație publică. Contractul a început la 10 iunie 2021 și expiră la 30 iunie 2026, iar chiria este de 8,85 lei pe lună, respectiv 35 de euro fără TVA . Presa a semnalat acest contract drept unul dintre cele mai mici din întreaga listă, menționând că firma achită doar 35 de euro pentru spațiul de la Casa Presei Libere .

Tot la Casa Presei Libere apar și contractele S.C. Expert Business Construct S.R.L., cu două spații mici de 12 metri pătrați și 9 metri pătrați. Pentru acestea, lista RA-APPS indică sume de 21,24 lei și 15,93 lei, în condițiile în care contractele figurează ca fiind în procedură de scoatere la licitație după expirare . În aceeași categorie a chiriilor foarte mici intră și S.C. Best Coffee Cup S.R.L., care plătește 22,13 lei pentru 12,5 metri pătrați, într-un contract valabil până în iulie 2029 .

O situație similară apare în cazul Ronin Caffe S.R.L., firmă care are mai multe contracte pentru spații de 1 sau 2 metri pătrați. La Splaiul Independenței 202A, societatea plătește 26,40 lei pentru 2 metri pătrați . La Piața V. Mărăcineanu 1-3, aceeași firmă plătește 36,02 lei pentru 2 metri pătrați și 30,93 lei pentru un spațiu de un metru pătrat .

Aceste exemple pot fi explicate, parțial, prin dimensiunea foarte mică a spațiilor. Este vorba, în multe cazuri, despre puncte tehnice, automate de cafea, spații auxiliare sau suprafețe reduse, pentru care chiria nominală ajunge inevitabil la valori mici. Totuși, lista devine cu adevărat sensibilă atunci când apar terenurile închiriate către partide politice, unde raportul dintre suprafață și preț ridică întrebări mult mai serioase.

Partidele politice, printre cei mai avantajați chiriași ai statului

Cel mai frapant caz este cel al Partidului Național Liberal, care figurează cu un teren de 20.138 de metri pătrați pe Aleea Modrogan nr. 1, teren aferent construcțiilor vândute. Contractul este atribuit direct, a început la 10 februarie 2021 și se află în procedură de încheiere a unui contract de concesiune. Chiria menționată este de 1.006,90 lei . Raportat la suprafață, rezultă un cost de aproximativ cinci bani pe metru pătrat.

PNL apare și prin organizațiile sale teritoriale. PNL – Organizația București plătește 28,08 lei pentru un teren de 561,56 metri pătrați pe Aleea Modrogan nr. 22, contract atribuit direct și valabil până la 8 iulie 2026 . PNL – Filiala Ilfov plătește 26,55 lei pentru 531 de metri pătrați pe Aleea Modrogan nr. 3, contract aflat, de asemenea, în procedură de transformare în concesiune .

Nici Partidul Social Democrat nu lipsește din lista chiriilor simbolice. PSD figurează cu un teren de 5.392,37 metri pătrați pe Șoseaua Kiseleff nr. 10, aferent unor construcții vândute, pentru care plătește 269,62 lei lunar. Contractul datează din 17 ianuarie 2014 și este valabil pe toată perioada construcției . Separat, PSD – Organizația Județeană Ilfov plătește 46,40 lei pentru 928 de metri pătrați pe Strada Negustori nr. 3, în baza unui contract început în 2004 și valabil pe toată perioada construcției .

Aceste sume au fost deja semnalate în spațiul public. Libertatea a scris că PNL plătește 26,55 de euro pentru 531 de metri pătrați, iar PSD Ilfov 46,40 de euro pentru 928 de metri pătrați, ambele fiind terenuri aferente unor construcții vândute partidelor . Diferența dintre aceste tarife și prețurile reale de piață din zone precum Modrogan, Kiseleff sau centrul Capitalei este uriașă.

Când licitația publică aduce venituri mai mari, iar atribuirea directă produce tarife simbolice

O primă concluzie rezultată din lista RA-APPS este diferența dintre contractele atribuite prin licitație și cele atribuite direct. Spațiile comerciale mici, deși au chirii nominale reduse, sunt în multe cazuri atribuite prin licitație publică. Chiar și atunci, chiria poate fi mică din cauza suprafeței reduse.

În schimb, terenurile mari deținute de partide sunt atribuite direct, fără o competiție deschisă, și produc venituri care par mai degrabă simbolice decât economice. PNL plătește aproximativ 1.000 de lei pentru peste două hectare de teren, PSD plătește sub 300 de lei pentru peste 5.000 de metri pătrați, iar organizații județene sau locale ale partidelor plătesc câteva zeci de lei pentru suprafețe de sute de metri pătrați.

Problema nu este doar contabilă. În condițiile în care partidele politice sunt deja finanțate de la bugetul de stat prin subvenții, accesul la terenuri publice la tarife simbolice poate fi interpretat ca o formă suplimentară de avantaj patrimonial. Chiar dacă aceste contracte au o justificare juridică legată de terenurile aferente unor construcții vândute anterior, efectul economic este clar: statul încasează sume derizorii pentru bunuri aflate în zone foarte valoroase.

RA-APPS, între patrimoniu public și administrare opacă

Guvernul a introdus obligația publicării semestriale a listei imobilelor RA-APPS, la datele de 10 iunie și 10 decembrie ale fiecărui an, după cum a relatat Libertatea, citând Hotărârea nr. 420/2026 . În hotărâre se arată că măsura a fost luată având în vedere interesul public față de activitatea de închiriere a imobilelor proprietate a statului desfășurată de RA-APPS .

Această transparență scoate la iveală nu doar cine folosește patrimoniul statului, ci și diferențele majore dintre chiriașii obișnuiți, instituțiile publice și actorii politici. Unele autorități publice plătesc sume foarte mari pentru spații administrative. De exemplu, Consiliul Concurenței figurează cu un contract de peste 10.000 de metri pătrați la Casa Presei Libere, pentru care plătește peste 463.000 de lei lunar, iar ANAF ocupă spații de mii de metri pătrați în același complex, cu chirii lunare de ordinul sutelor de mii de lei, potrivit analizei publicate de Știrile Pro TV .

Prin contrast, partidele politice plătesc sume simbolice pentru terenuri situate în unele dintre cele mai scumpe zone ale Capitalei. Această diferență ridică întrebarea dacă statul își administrează patrimoniul în interes public sau dacă menține, prin contracte vechi și atribuire directă, un sistem de privilegii greu de justificat economic.

Lista RA-APPS arată mai mult decât chirii mici. Arată o politică publică nerezolvată

Lista publicată de RA-APPS nu este doar un inventar contabil. Este o radiografie a felului în care statul român își valorifică patrimoniul. Cazurile de spații de 1-5 metri pătrați, închiriate pentru automate, echipamente sau mici puncte comerciale, pot părea curiozități administrative. Dar contractele partidelor politice sunt adevărata problemă.

Atunci când o formațiune politică plătește câteva zeci de lei pentru sute de metri pătrați sau puțin peste o mie de lei pentru peste două hectare, nu mai vorbim doar despre chirii mici. Vorbim despre o pierdere potențială pentru stat și despre un privilegiu care ar trebui explicat public, evaluat economic și, dacă este cazul, corectat prin mecanisme transparente.