Cursul euro a depășit pragul psihologic de 5 lei: leul se prăbușește în contextul incertitudinii politice după turul I al prezidențialelor
BNR a epuizat 2 miliarde de euro pentru a tempera deprecierea, dar piața reacționează dur la perspectiva unei guvernări Simion-Georgescu
Cursul de schimb leu/euro a atins marți cel mai ridicat nivel din istorie, trecând oficial de pragul de 5 lei. Potrivit datelor publicate la ora 13:01 de Banca Națională a României, moneda europeană este cotată la 5,0378 lei, înregistrând un nou record absolut, în timp ce dolarul american a urcat la 4,4517 lei. Leul s-a depreciat și în raport cu celelalte valute importante, precum lira sterlină și francul elvețian, reflectând nivelul ridicat de incertitudine din piață.
Pe fondul turbulențelor politice generate de victoria lui George Simion în primul tur al alegerilor prezidențiale și perspectiva numirii lui Călin Georgescu ca prim-ministru, investitorii au reacționat cu neîncredere, vânzând lei și căutând refugiu în valute mai stabile. Marți dimineață, euro a atins pe piața interbancară un maxim de 5,0985 lei, o depreciere de aproape 2,5% față de nivelul anterior. La acel moment, dolarul era cotat la 4,4978 lei, marcând o depreciere de 2,29%.
În ciuda intervenției masive a BNR, care luni a cheltuit aproximativ 2 miliarde de euro pentru a susține cursul leului, piețele valutare continuă să se destabilizeze. „Intrările de capital au scăzut, iar ieșirile au crescut semnificativ”, a explicat purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu, adăugând că banca centrală caută soluții pentru a stabiliza piața prin absorbția de lichiditate și eventuale ajustări ale dobânzilor.
Panica de pe piața valutară este alimentată de retorica eurosceptică și promisiunile populiste ale candidatului George Simion, precum și de ideile radicale ale lui Călin Georgescu, între care naționalizări și o posibilă retragere a României din NATO. Astfel de poziții politice alarmează investitorii și ridică semne de întrebare privind viitorul relațiilor României cu Uniunea Europeană, de care depinde în mare parte dezvoltarea economică a țării.
Căderea leului are consecințe directe asupra economiei: scumpirea produselor importate, majorarea ratelor la creditele în valută și o scădere generalizată a puterii de cumpărare a populației. În plus, nervozitatea de pe piețele financiare ar putea duce și la creșterea costurilor de împrumut pentru statul român, punând presiune suplimentară pe bugetul deja fragil.
Pe termen scurt, stabilitatea economică a României depinde de măsurile urgente pe care BNR și autoritățile statului le vor lua pentru a calma piețele și pentru a restabili încrederea. Pe termen lung, însă, semnalele transmise de liderii politici și direcția în care va fi orientată guvernarea de după turul al doilea al alegerilor prezidențiale vor fi esențiale pentru traiectoria economică a țării.
