„Geția” și planurile de preluare a puterii de la București cu sprijinul rușilor
Șase persoane reținute de DIICOT pentru trădare. Legături directe cu agenți ruși și planuri de răsturnare a ordinii constituționale
Un scandal de proporții a izbucnit în România după ce DIICOT a reținut șase persoane acuzate de trădare, în frunte cu Adrian Robertin Dinu, liderul grupării „Geția”. Aceștia sunt acuzați că au negociat cu agenți ai Rusiei pentru ieșirea României din NATO și au pus la cale un plan detaliat de înlăturare a guvernului și de instaurare a unei noi structuri de putere. Ancheta vine la doar o zi după ce atașatul militar al Ambasadei Rusiei la București și adjunctul acestuia au fost expulzați.
Dinu, un susținător declarat al candidatului pro-rus Călin Georgescu, l-a numit pe acesta „președintele ales” și a fost surprins în stenograme vorbind despre întâlniri cu oficiali ruși și despre cum este „singurul agreat la Moscova în acest moment”. Într-o „emisiune” difuzată pe Facebook pe 14 decembrie, el a detaliat strategia de preluare a puterii, susținând că se așteaptă un semnal de la Georgescu pentru a declanșa acțiuni împotriva instituțiilor statului.
Planul radical al grupării: evacuarea Cotroceniului și instaurarea unei noi ordini politice
În declarațiile făcute în referatul DIICOT, Dinu a explicat cum gruparea sa intenționa să preia controlul asupra instituțiilor statului și să-l instaleze pe Călin Georgescu ca președinte:
„Noi nu facem mitinguri supapă, noi vom organiza un singur miting dacă domnul președinte ales Călin Georgescu (…) este dorit de români. Ieșim în stradă 2 milioane jumate de oameni și mergem frumos, îl luăm pe uzurpador, îi dăm 2 ore pe ceas, prietene, ai 2 ore, Cotroceni out-liber, până la femeia de serviciu. Parlament liber până la femeia de serviciu, Guvern liber până la femeia de serviciu, voința poporului.”
Planul său includea și o notificare prealabilă pentru „românii din exil”, care ar fi primit un mesaj cu trei zile înainte de acțiune pentru a reveni în țară și a participa la proteste masive.
Dinu a subliniat că autoritățile vor primi un „ultimatum de două ore”, dar doar dacă gruparea sa ar avea sprijin popular suficient:
„Dacă acești români doresc și îl doresc pe domnul Călin Georgescu președinte, noi îl putem pune mâine. (…) Păi aveți impresia că eu ies pentru 500 de oameni sau pentru o mie sau pentru 50000? Niciodată. Dar pentru ăia care au votat Călin Georgescu, 6 milioane (…) da.”
În realitate, Georgescu a fost votat în turul din 24 noiembrie de doar 2,1 milioane de români, nu 6 milioane, așa cum susținea Dinu.
„Comandamentul Vlad Țepeș” – o organizație paramilitară cu sprijin rusesc
Potrivit DIICOT, gruparea condusă de Dinu funcționa ca o structură paramilitară cu un stat major paralel, denumit „Comandamentul Vlad Țepeș”, înființat după discuții cu ofițeri militari ruși expulzați recent din România. Organizația avea ramificații atât în țară, cât și în diaspora, cu grupuri organizate pe WhatsApp și Telegram în țări precum Danemarca, Franța, Elveția, Anglia, Spania, Belgia și Germania.
Adrian Robertin Dinu era liderul de facto al grupării, iar generalul Radu Theodoru, un cunoscut promotor al teoriilor conspiraționiste și al propagandei anti-occidentale, era imaginea-simbol a organizației. Theodoru, în vârstă de 101 ani, ar fi urmat să „declanșeze acțiunea” printr-o hârtie oficială adresată SRI și SIE:
„Generalul Radu Theodoru, la 101 ani, va declanșa acțiunea! Cu hârtia. Va merge cu hârtia la SRI, la SIE. Eu îl duc. O fac pe șoferul.”
Membrii grupării plănuiau naționalizarea băncilor, confiscarea averilor și desființarea partidelor politice. Dinu susținea că a primit „aprobarea” a trei ambasade prietene – Rusia, China și Iran – pentru a derula aceste acțiuni.
„Sunt singurul agreat la Moscova în acest moment”
Un alt aspect alarmant al anchetei DIICOT îl reprezintă relațiile strânse pe care Dinu le avea cu oficiali ruși. Acesta apare în stenograme discutând despre întâlniri la Ambasada Rusiei și despre planurile de a negocia la Moscova viitorul României:
„Pregătită schimbarea țării, luate teritoriile alea cum a zis că ni le dă tovarășul Putin, făcută Geția, pentru că noi avem proiect pe 1000 de ani și știi că io sunt singuru agreat la Moscova în acest moment! Din păcate sau din fericire!”
Dinu vorbește despre un plan detaliat de retragere a României din NATO și de schimbare a ordinii politice, pe care urma să-l discute la Moscova cu oficiali ruși. Acesta a fost surprins discutând cu Marius Semeniuc, un alt inculpat, profesor de limbi slave și susținător al „Rusiei Mari”.
Ancheta DIICOT arată că planurile grupării includeau și schimbarea imnului și a drapelului României, precum și crearea unui nou stat numit „Geția”.
După arestările făcute de DIICOT, scena politică din România a reacționat rapid. Reprezentanții guvernului au catalogat acțiunile grupării drept „extrem de grave” și au subliniat necesitatea de a combate influențele externe care amenință securitatea națională.
Pe de altă parte, Călin Georgescu nu a făcut încă declarații publice pe acest subiect, însă este cunoscut pentru pozițiile sale favorabile Rusiei și pentru promovarea unui discurs naționalist radical.
În ultimele luni, AUR a încercat să organizeze mai multe proteste în București pentru susținerea lui Călin Georgescu, dar participarea a fost mult sub așteptări. Inclusiv Anca Alexandrescu, moderatoarea Realitatea Plus, care promovează candidatul pro-rus, s-a declarat nemulțumită de lipsa de mobilizare a susținătorilor.
Ancheta DIICOT este în desfășurare, iar autoritățile investighează și alte posibile conexiuni ale grupării „Geția” cu actori externi.
Un caz fără precedent în România
Acest dosar deschide o nouă pagină în istoria securității naționale a României, ridicând întrebări serioase despre influența unor grupări radicale și despre rolul serviciilor străine în destabilizarea țării. Într-un context geopolitic tensionat, România pare să fi devenit ținta unor încercări de manipulare și subminare a instituțiilor democratice.
Toate privirile sunt acum îndreptate către justiție, care va decide soarta celor implicați în această tentativă de trădare.
