Îngrijorări în plan economic și incertitudini pentru turul al doilea

Cu 41% din voturi, candidatul de extremă dreapta George Simion conduce cursa pentru Palatul Cotroceni. Turul al doilea, programat pentru 18 mai, se anunță tensionat și influențat de o serie de factori politici și economici.

Rezultatul primului tur al reluării alegerilor prezidențiale din România a provocat reacții în lanț, atât în plan intern, cât și în rândul investitorilor internaționali. George Simion, liderul unei formațiuni de extremă dreapta cu orientare suveranistă, a obținut 41% din voturile exprimate, poziționându-se drept favorit pentru victoria finală în turul al doilea, care va avea loc pe 18 mai. Principalul său contracandidat este Nicușor Dan, susținut de forțele pro-europene.

Analiză economică: volatilitate crescută și reacții negative din partea piețelor

Potrivit unei analize semnate de Anca Negrescu, Senior Economist al UniCredit Bank România, împreună cu macroeconomiștii Iulia Corlănescu și Alexander Ragea, rezultatul alegerilor a început deja să producă efecte asupra pieței valutare și a celei de obligațiuni. După o perioadă de stabilitate, cursul EUR/RON a înregistrat o ușoară depreciere a leului, urcând de la 4,9750 la peste 4,9770, pe fondul îngrijorărilor investitorilor față de un posibil viraj al politicii externe românești într-o direcție antieuropeană.

Mai mult, randamentele obligațiunilor românești au crescut semnificativ după primul tur. Cele mai pronunțate creșteri au fost observate la obligațiunile cu scadențe lungi, ajungând până la 7,75% pentru cele pe 10 ani. Economiștii UniCredit subliniază că aceste evoluții reflectă nervozitatea piețelor, care vor rămâne volatile până la clarificarea rezultatului final al alegerilor.

Patru scenarii esențiale pentru al doilea tur

Raportul UniCredit atrage atenția asupra a patru puncte esențiale care ar putea influența deznodământul scrutinului:

1. Nesiguranța sondajelor: Estimările premergătoare primului tur s-au dovedit imprecise, ceea ce arată că electoratul mișcării suveraniste rămâne dificil de anticipat. Această incertitudine planează și asupra turului al doilea.
2. Mobilizarea poate înclina balanța: Deși Simion pornește cu prima șansă, o mobilizare amplificată a electoratului pro-european ar putea să-l favorizeze pe Nicușor Dan. Acesta are însă nevoie de o susținere fermă și vizibilă din partea întregii coaliții pro-europene.
3. Limitele puterii prezidențiale: Chiar dacă George Simion ar câștiga, impactul asupra politicii interne ar putea fi limitat, întrucât atribuțiile președintelui sunt restrânse. Totuși, în plan extern, o eventuală orientare antieuropeană ar putea izola România și ar complica relațiile cu partenerii din UE și NATO.
4. Guvern stabil, dar fragil: Actualul executiv, format după alegerile parlamentare din 2024, are o orientare clar pro-europeană. Deși se bazează pe o majoritate fragilă, formarea unui guvern dominat de extrema dreaptă este puțin probabilă, întrucât formațiunile suveraniste dețin doar 150 de locuri din cele 233 necesare pentru majoritate.

Protestul prin vot și nemulțumirile latente

Economiștii UniCredit subliniază că ascensiunea candidaților de extremă dreapta a fost alimentată în mare parte de un val de voturi de protest. Alegători nemulțumiți de clasa politică tradițională și frustrați de lipsa de transparență privind anularea alegerilor anterioare și-au exprimat votul într-o direcție radicală, percepută ca o alternativă la status quo.

O bătălie decisivă pe 18 mai

Turul al doilea al alegerilor prezidențiale se anunță ca un test crucial pentru direcția strategică a României. Va fi un duel între două viziuni radical diferite: una ancorată în valorile europene și parteneriatul transatlantic, alta orientată către un discurs naționalist, anti-sistem și eurosceptic. Mobilizarea electoratului va fi, probabil, factorul decisiv într-o confruntare care depășește granițele unei simple alegeri politice și atinge fundamentul orientării strategice a țării.