INS avertizează: risc de colaps funcțional din cauza austerității

Avertisment dur de la INS: Institutul Național de Statistică riscă „colaps funcțional”. Sindicaliștii cer premierului Ilie Bolojan măsuri urgente

Sindicatul din Institutul Național de Statistică (INS) a transmis luni o scrisoare deschisă premierului Ilie Bolojan, trăgând un semnal de alarmă asupra pericolului iminent al intrării instituției într-o stare de „colaps funcțional”. Potrivit sindicaliștilor, măsurile de austeritate anunțate de Guvern riscă să paralizeze o instituție-cheie a statului român, cu impact direct asupra capacității de a formula politici publice coerente și de a gestiona provocările socio-economice ale țării.

„Se cere mai mult pentru mai puțin”: avertisment privind exodul specialiștilor

Sindicaliștii atrag atenția că INS funcționează deja într-un sistem subdimensionat, subfinanțat și demotivant, iar reducerile salariale anunțate, coroborate cu o eventuală reorganizare, ar accelera exodul specialiștilor. „Ni se cere să fim solidari, să muncim mai mult pentru mai puțin. Este corect ca tot noi să ducem, din nou, povara austerității?”, întreabă retoric reprezentanții SINSB în documentul transmis șefului Guvernului.

Aceștia susțin că deși li se cere performanță, salariile statisticienilor sunt printre cele mai mici din administrația publică, iar două reorganizări recente au agravat situația. În contextul aderării României la OCDE și al angajamentelor cu EUROSTAT, presiunea pe INS a crescut, fără ca resursele alocate să fie pe măsură.

Critici dure la adresa abordării Guvernului privind reforma bugetară

Sindicatul INS apreciază ideea reformei administrației, dar avertizează că aceasta trebuie aplicată „specific, localizat și rațional”. Declarațiile premierului privind reducerea personalului din instituțiile publice sunt considerate nerealiste în cazul unor structuri esențiale precum INS, unde volumul de muncă este deja disproporționat față de resursele umane disponibile.

„Ați spus că se poate lucra cu mai puțini oameni. Corect, dar nu și în instituții vitale, subdimensionate și neatractive salarial, unde cei rămași se luptă cu un volum uriaș de atribuții”, arată sindicaliștii.

Mai mult, în scrisoare sunt formulate întrebări directe privind reducerea aparatului demnitarilor, secretarilor de stat și ocupanților de funcții politice. Sindicaliștii reclamă lipsa echității în aplicarea reformelor, acuzând faptul că „sinecurile menținute din rațiuni partinice” scapă de măsurile de austeritate, în timp ce profesioniștii reali sunt cei care suferă.

Puncte sensibile: pensiile speciale, subvențiile pentru partide, colectarea TVA

Documentul sindicatului INS ridică și alte întrebări incomode: când va fi redus numărul de parlamentari la 300, când vor fi eliminate privilegiile acestora și când va fi eliminată subvenția generoasă acordată partidelor politice? Totodată, este criticată lipsa de acțiune privind colectarea eficientă a TVA-ului și perpetuarea amnistiilor fiscale.

Solicitare de dialog: „INS nu poate deveni o vulnerabilitate a statului”

Sindicaliștii cer premierului Ilie Bolojan o întâlnire urgentă cu reprezentanții Guvernului, ai INS și ai salariaților, avertizând că în lipsa unor intervenții concrete, România riscă sancțiuni din partea instituțiilor europene din cauza incapacității INS de a livra date statistice conforme.

„Vă cerem să acționați rapid și responsabil. Fără investiții urgente în resursa umană și în digitalizarea proceselor, Institutul Național de Statistică va deveni un punct vulnerabil al statului român”, se arată în încheierea scrisorii.

O instituție esențială, în pragul unei crize sistemice

INS joacă un rol fundamental în culegerea, prelucrarea și publicarea datelor statistice oficiale care stau la baza tuturor deciziilor majore de guvernare. De la estimările macroeconomice, la date despre ocuparea forței de muncă, educație, sănătate, sărăcie sau migrație, activitatea institutului este indispensabilă pentru formularea și evaluarea politicilor publice. În lipsa unei intervenții urgente și echitabile, scrisoarea sindicatelor pare să anunțe începutul unei crize tăcute, dar cu efecte de lungă durată.