„Munca trebuie încurajată, nu descurajată”
Economistul Victor Giosan desființează miturile fiscale din România
Economistul Victor Giosan, consilier de rang înalt al Uniunii Europene pe lângă Guvernul Republicii Moldova, trage un semnal de alarmă cu privire la percepțiile eronate despre sistemul fiscal din România și explică, într-un amplu interviu, de ce noul pachet de măsuri fiscale al Guvernului Bolojan este necesar și echilibrat, chiar dacă nepopular.
Munca, capitalul și echilibrul fiscal
„Profitul antreprenorului este produsul inteligenței și muncii lui, dar și al muncii salariatului”, subliniază Giosan. El respinge categoric ideea că antreprenorii susțin singuri economia: „Nimeni nu angajează din milă. Salariații sunt angajați pentru abilitățile lor. Munca și capitalul funcționează împreună pentru produsul final.”
În opinia sa, povara fiscală nu trebuie privită ca o pedeapsă, ci ca un instrument de coeziune și sprijin reciproc între sectorul public și cel privat. Infrastructura, educația, siguranța, sănătatea – toate depind de resursele colectate prin impozite.
Adevărul despre „cea mai mare taxare a muncii din UE”
Potrivit lui Giosan, afirmația că România taxează munca mai mult decât alte țări din UE este falsă și rezultatul a două manipulări. Prima: se compară impozitarea salariului minim în România – unde se aplică cotă unică – cu țări în care salariul minim este scutit parțial sau total. A doua: se ignoră faptul că în alte state contribuțiile sunt împărțite între angajat și angajator, spre deosebire de sistemul românesc care le mută aproape integral pe angajat.
„Dacă adunăm toate contribuțiile, suntem pe locul 12 de la coadă în UE. Taxarea muncii este sub media europeană. Capitalul e și mai puțin taxat, iar consumul este unul dintre cele mai slab taxate din Uniune”, punctează economistul.
Creșterea impozitului pe dividende – un stimulent pentru contractele de muncă
Una dintre măsurile-cheie ale pachetului fiscal este majorarea impozitului pe dividende de la 10% la 16%, începând din 2025. Giosan crede că această măsură ar putea reduce motivația pentru optimizarea fiscală prin microîntreprinderi și ar putea duce la o creștere a contractelor de muncă înregistrate oficial.
„La o microîntreprindere cu venit anual de 120.000 lei, sarcina fiscală e de 22,3%, față de 41,5% pentru un salariat. Unele dintre aceste forme sunt, de fapt, salarii mascate”, explică el.
De ce nu e magică „impozitarea multinaționalelor”
În fața discursurilor populiste care cer o „taxare drastică” a multinaționalelor, Giosan răspunde clar: „Multinaționalele sunt printre principalii contributori la bugetul de stat. Au discipline fiscale și plătesc nu doar impozit pe profit, ci și toate celelalte taxe. Dacă profitul s-ar muta în afară, ar trebui să se ducă în paradisuri fiscale, nu în țări cu impozite mai mari decât România, cum e Franța.”
Totodată, el amintește că România participă, alături de OECD, la construcția unui cadru internațional care să impună un impozit minim global de 15% și reguli clare pentru prețurile de transfer.
Lecția maghiară: unde duce intervenționismul politic
Ungaria a încercat o politică fiscală agresivă împotriva multinaționalelor, combinată cu plafonarea prețurilor. Rezultatul? O economie degradată și o scădere a atractivității pentru investitori. „Izolaționismul naționalist este un dezastru pentru investiții. România a recuperat diferența față de Ungaria și acum are o putere de cumpărare mai mare”, spune Giosan.
Provocările majore ale României
Economistul avertizează că România va trece prin trei mari șocuri în anii următori:
- Pensionarea generației decreteilor, ceea ce va pune presiune enormă pe sistemul de pensii;
- Creșterea cheltuielilor militare la 5% din PIB;
- Reducerea fondurilor europene începând cu anul 2028.
„Acestea sunt realități care nu pot fi ignorate. Reforma fiscală nu e opțională, e o necesitate pentru a menține sustenabilitatea financiară a statului”, avertizează Giosan.
Ce lipsește din pachetul Bolojan
Deși consideră că măsurile adoptate au un efect pozitiv asupra credibilității României pe piețele externe – cu dovezi în scăderea dobânzilor de împrumut – Giosan remarcă o lipsă importantă: reforma impozitului pe proprietate, care este în prezent regresiv și favorizează deținătorii de imobile valoroase.
Victor Giosan susține o reformă fiscală echilibrată, bazată pe realități și nu pe mituri. El pledează pentru renunțarea la facilitățile perpetue și stimulentele acordate arbitrar unor sectoare, precum IT, și pentru trecerea la o impozitare globalizată și echitabilă.
„România are nevoie de curaj, de maturitate politică și de o discuție onestă despre cum construim un stat capabil să susțină dezvoltarea economică pe termen lung. Iar pentru asta, trebuie să începem prin a înțelege adevărul fiscal, nu propaganda.”
