Primul acord global pentru prevenirea și gestionarea pandemiilor
Națiunile lumii adoptă măsuri unitare de apărare împotriva pandemiilor — fără participarea Statelor Unite
Pentru prima dată în istorie – și în ciuda temerilor că nu se va realiza vreodată – națiunile lumii au convenit asupra unui set de măsuri pentru prevenirea, pregătirea și răspunsul la pandemii. Termenii primului acord global privind pandemiile au fost finalizați la sediul Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) din Geneva, Elveția, în zorii zilei de 16 aprilie 2025.
„Este un moment definitoriu în istoria sănătății globale”, afirmă Lawrence Gostin, specialist în dreptul sănătății la Universitatea Georgetown din Washington DC, care a urmărit îndeaproape negocierile. Acordul „stabilește norme foarte importante pentru a proteja lumea”, adaugă el.
Un tratat pentru un viitor mai sigur
Deși Statele Unite nu participă la acest acord – după retragerea lor în ziua inaugurării președintelui Donald Trump – Gostin consideră că tratatul rămâne puternic: „Lumea nu s-a prăbușit sub atacul lui Trump asupra sănătății globale, ci s-a unit.”
Michelle Childs, directoare de politici și advocacy la inițiativa Drugs for Neglected Diseases din Geneva, descrie acordul drept o realizare majoră: „Puțini credeau că se va ajunge până aici.” Precious Matsoso, copreședinte al organismului de negociere al OMS, mărturisește emoționată: „Încă am pielea de găină. A fost o călătorie lungă.”
Schimbul de agenți patogeni și beneficiile globale
Acordul introduce un sistem de „acces și distribuire echitabilă” a agenților patogeni și a datelor științifice (precum probele și secvențele genomice), în schimbul unui acces mai echitabil la medicamente, vaccinuri și teste în timpul pandemiilor. În timpul pandemiei de COVID-19, distribuirea vaccinurilor a fost extrem de inegală, țările sărace primind vaccinuri mult mai târziu. Negocierile tratatului au durat peste trei ani, fiind marcate de nevoia de a garanta țărilor sărace că inechitățile din trecut vor fi corectate. Acordul prevede ca producătorii implicați să ofere OMS cel puțin 20% din producția lor de medicamente, vaccinuri și teste în timpul unei pandemii. Însă detaliile funcționării acestui sistem urmează a fi stabilite ulterior.
Transfer de tehnologie și echitate în sănătate
Pe lângă accesul echitabil la produse medicale, tratatul stipulează că țările trebuie să încurajeze transferul de tehnologie și know-how către producătorii din statele cu venituri reduse. Această măsură ar putea ajuta regiuni precum Africa să devină mai autosuficiente în fața unor viitoare pandemii. Mai mult, guvernele care finanțează cercetări pentru medicamente și vaccinuri trebuie să impună condiții care să asigure accesul rapid și echitabil la aceste produse, inclusiv drepturi de producție pentru alți producători și politici de prețuri accesibile.
„În concret, asta înseamnă că, atunci când va lovi următoarea pandemie și un medicament salvator va fi prea scump sau indisponibil, guvernele vor putea interveni pentru binele cetățenilor lor și al oamenilor din întreaga lume”, explică Childs.
Absența Statelor Unite: un gol semnificativ
Deși acordul a fost adoptat fără Statele Unite – un lider global în producția de medicamente, vaccinuri și teste – absența lor este considerată o pierdere. „Nu putem îndulci realitatea: lipsa SUA lasă un gol imens”, spune Gostin. Cu toate acestea, el vede în acest tratat o reacție clară a lumii împotriva unilateralismului și o reafirmare a solidarității internaționale. Chiar și fără participarea deplină a SUA, există speranțe. „Avem experți valoroși în întreaga lume care pot lucra pentru atingerea obiectivelor noastre”, subliniază Matsoso.
Proiectul acordului va fi prezentat la Adunarea Mondială a Sănătății din luna mai și dacă va fi adoptat, va trebui apoi ratificat de statele membre – un proces care ar putea dura luni sau chiar ani.
Articol preluat, vezi Sursa
