OPEC+ ameninţă cu eliminarea completă a reducerilor voluntare de producţie: presiune maximă pe statele care încalcă acordurile

Arabia Saudită conduce ofensiva pentru respectarea cotelor; creşteri succesive de producţie planificate până în octombrie

4 mai 2025 — Alianţa OPEC+, formată din marile ţări producătoare de petrol, intenţionează să accelereze semnificativ majorările de producţie şi avertizează că ar putea elimina în totalitate cele 2,2 milioane de barili pe zi din actualele reduceri voluntare, dacă statele membre nu îşi respectă angajamentele de producţie până la finalul lunii octombrie. Informaţia, transmisă de cinci surse din cadrul organizaţiei pentru Reuters, aruncă o nouă undă de şoc pe pieţele energetice.

Arabia Saudită, promotorul sancţiunilor

În centrul acestei mişcări se află Arabia Saudită, liderul de facto al OPEC+, care a impulsionat deja în aprilie o relaxare mai rapidă a restricţiilor decât fusese prevăzut iniţial. Potrivit surselor citate, iniţiativa a fost concepută ca o sancţiune indirectă împotriva statelor membre care nu îşi respectă cotele, precum Irak şi Kazahstan.

Sâmbătă, OPEC+ a aprobat o nouă creştere de producţie pentru luna iunie, iar volumul total suplimentar anunţat pentru lunile aprilie, mai şi iunie se apropie de 1 milion de barili pe zi. Următoarea etapă prevede o majorare de 411.000 bpd pentru luna iulie, decizie aşteptată să fie oficializată în iunie.

Creşteri succesive, avertismente ferme

Sursele susţin că acest ritm de majorări va fi menţinut şi în lunile august, septembrie şi octombrie, dar că totul depinde de comportamentul ţărilor „restanţiere”. În cazul în care acestea — în special Irak şi Kazahstan — nu livrează reducerile compensatorii promise, OPEC+ ar putea elimina complet plafonul de 2,2 milioane de bpd din reducerile voluntare, cel mai devreme în noiembrie.

În prezent, alianţa aplică tăieri totale de aproximativ 5 milioane bpd, convenite în etape din 2022 pentru a sprijini piaţa în faţa cererii volatile şi a crizelor economice globale. Conform calendarului anunţat în decembrie 2023, eliminarea graduală a celor 2,2 milioane de barili era programată să se încheie abia în septembrie 2026. Accelerarea din aprilie modifică radical acest plan.

Preţurile în scădere, pieţele în alertă

Contextul acestei decizii este unul îngrijorător pentru producători: în aprilie, preţul petrolului a coborât sub 60 de dolari pe baril — cel mai scăzut nivel din ultimii patru ani. Scăderea este alimentată de o combinaţie de factori: temerile legate de încetinirea economiei globale, creşterea producţiei şi noile tarife impuse de administraţia Trump.

Analiştii avertizează că piaţa ar putea reacţiona negativ dacă aceste majorări nu sunt dublate de o disciplină strictă din partea membrilor OPEC+. „Piaţa va interpreta negativ această ştire atâta timp cât exporturile de ţiţei nu reflectă o îmbunătăţire a respectării cotelor în cadrul OPEC+,” a declarat Giovanni Staunovo, analist la UBS.

Kazahstanul sfidează alianţa

Una dintre cele mai vocale țări în raport cu deciziile OPEC+ este Kazahstanul, care în aprilie a depășit din nou cota de producţie alocată, în ciuda unei ușoare scăderi lunare. Ministrul energiei din Kazahstan a declarat că va acorda prioritate „intereselor naţionale”, marcând astfel o poziţie divergentă de restul grupului.

Un test major pentru coeziunea OPEC+

Cu Arabia Saudită în rol de garant al disciplinării interne și cu Rusia tăcută deocamdată, OPEC+ pare decisă să aplice o strategie de tip „recompensă sau sancțiune” pentru a restabili echilibrul pe piaţă. În joc nu este doar preţul petrolului, ci şi credibilitatea alianţei ca mecanism funcţional de coordonare globală a producţiei.

Pe termen scurt, efectele acestor decizii vor depinde de dinamica cererii, de reacţia ţărilor membre şi de contextul geopolitic — în special de relaţiile SUA cu marile state producătoare şi de politicile comerciale ale administraţiei Trump.