Pădurea Băneasa pornește procedura pentru a deveni arie naturală protejată
Asociația Parcul Natural București a depus la Academia Română studiul de fundamentare științifică pentru declararea Pădurii Băneasa ca arie naturală protejată, primul pas într-o procedură lansată sâmbătă, 21 martie. Zona propusă are 1221,5 hectare în nordul Capitalei, pe teritoriile Sectorului 1, Voluntari și Tunari, iar studiul menționează prezența a zeci de specii protejate identificate în teren.
Studiul sintetizat într-un infografic arată o diversitate biologică amplă: 115 specii de nevertebrate, 8 specii de amfibieni (toate protejate), 7 specii de reptile (6 protejate), 49 de specii de păsări (11 protejate), 28 de specii de mamifere (16 protejate) și 80 de specii de floră. Autorii propun zona de 1221,5 hectare pentru protecție națională, subliniind valoarea ecosistemică a pădurii în context urban.
Reprezentanții inițiativei, printre care Dan Bărbulescu de la Asociația Parcul Natural București, au precizat la lansarea studiului că demersul urmărește modelul utilizat la înființarea Parcului Natural Văcărești și că una dintre concluziile centrale este necesitatea conservării habitatelor identificate în teren. Studiul mai evidențiază funcțiile sociale ale pădurii: filtrarea particulelor poluante, reglarea temperaturii — cu diferențe termice de până la 10°C față de zonele puternic asfaltate — precum și rolul în recreere, educație și sănătate publică.
Demersul are susținere civică și instituțională: organizatorii au spus că peste 22.000 de persoane au semnat o petiție pentru protejarea pădurii, iar Fundația Centura Verde a declarat că Pădurea Băneasa face parte din Centura Verde București–Ilfov. Alex Găvan a menționat măsuri legislative deja adoptate pentru Ilfov, conform cărora 26.000 de hectare de pădure din jurul Capitalei sunt protejate de tăieri comerciale, prevederi ce urmează a fi extinse și asupra părții din București.
Ministra Mediului, Diana Buzoianu, prezentă la eveniment, a spus că proiectul se înscrie într-o misiune mai amplă de protejare a pădurilor periurbane și a explicat că, după depunerea studiului la Academia Română, autoritățile centrale vor continua procedura administrativă necesară pentru declararea ariei protejate. Ea a declarat că, odată completate documentele, Ministerul Mediului își asumă finalizarea procedurii și a explicat că, la statutul de parc natural, administrarea zonei ar putea trece de la Romsilva la o structură subordonată ministerului sau la o entitate mixtă care să includă autorități publice și societatea civilă.
Organizatorii au clarificat că declararea ca arie protejată nu va modifica imediat regimul de proprietate, dar va schimba viziunea de management: accent pe protejarea speciilor, a peisajului și a funcțiilor sociale. Dan Bărbulescu a spus că gestionarea viitoare va încerca să găsească un echilibru între nevoile naturii și cele ale oamenilor.
Printre problemele semnalate la eveniment se numără controversele privind un drum forestier cu circulație auto; corpul de control a constatat că drumul nu a fost realizat legal și a cerut măsuri de remediere, dar traficul auto continuă pe acel tronson. Inițiatorii au avertizat că momentul decizional final va avea o componentă politică semnificativă și că sprijinul instituțional va conta în etapele în care planul va ajunge în consiliile locale și la nivel guvernamental.
Primarul Sectorului 1, George Tuță, a anunțat susținerea autorității locale pentru transformarea pădurii într-o zonă protejată administrată cu accent pe biodiversitate, educație și acces public și a precizat intenția de a transforma un canton din zonă într-un spațiu dedicat naturii urbane, pentru activități educaționale și expoziționale. El a atras atenția asupra stării actuale a pădurii și a spus că este nevoie de o structură de management care să reunească autoritățile, experții, societatea civilă și cetățenii pentru îngrijirea zonei.
