Pădurea Băneasa cade la ordinul primarului Truță
În timp ce primarul Sectorului 1, George Tuță, își promovează acțiunile de plantare și promite un București mai verde, la marginea Pădurii Băneasa continuă extinderea proiectelor imobiliare. Numai în 2026, Consiliul Local a aprobat trei documentații urbanistice pentru noi construcții pe strada Jandarmeriei, două dintre acestea vizând clădiri cu șase niveluri supraterane. Alte dezvoltări, inițiate în anii precedenți, avansează în imediata vecinătate a pădurii. Iar sâmbătă, 7 noiembrie, noi tăieri de arbori au fost semnalate în zonă. Dincolo de legalitatea fiecărei intervenții, se conturează o întrebare incomodă pentru administrația locală: cât din Pădurea Băneasa va mai putea fi protejat, dacă dezvoltarea imobiliară din jurul ei continuă în același ritm?
La marginea Pădurii Băneasa, nordul Bucureștiului își schimbă treptat înfățișarea. Printre arbori, în apropierea unor zone care până nu demult erau asociate mai degrabă cu liniștea pădurii decât cu aglomerația urbană, apar noi clădiri, șantiere și proiecte rezidențiale. Terenurile devin oportunități imobiliare, iar pădurea, cândva un spațiu natural la periferia orașului, se transformă tot mai mult într-un avantaj comercial pentru ansamblurile care se construiesc în vecinătatea ei.
Sâmbătă, 7 noiembrie, în zona străzii Jandarmeriei au fost semnalate noi tăieri de arbori, surprinse în imagini realizate la fața locului. Nu este deocamdată clar cine a dispus lucrările, care este regimul juridic al terenului și în baza căror autorizații au loc intervențiile. Dar ceea ce se întâmplă acum readuce în atenție o problemă mult mai amplă: presiunea imobiliară asupra uneia dintre ultimele mari suprafețe împădurite ale Capitalei.
Iar documentele urbanistice arată că această presiune nu este o moștenire a administrațiilor precedente. Ea continuă și în mandatul actualului primar al Sectorului 1, George-Cristian Tuță.
Pe 18 iunie 2026, Consiliul Local al Sectorului 1 a aprobat două Planuri Urbanistice de Detaliu pentru terenuri de pe strada Jandarmeriei, la numerele 1C și 3B. Documentațiile, adoptate prin hotărârile 208 și 209, permit dezvoltarea unor proiecte cu funcțiuni mixte — locuințe, birouri și spații comerciale — cu două subsoluri, parter, patru etaje și un al cincilea etaj retras.
În spatele celor două proiecte se află aceeași societate, Nord Real Invest SRL. Primul teren are 2.116 metri pătrați, iar cel de-al doilea 1.912 metri pătrați. În total, peste 4.000 de metri pătrați pentru care administrația locală a aprobat reglementări urbanistice ce permit dezvoltări cu șase niveluri supraterane.
Cele două hotărâri au fost adoptate în aceeași ședință, fiecare cu 15 voturi pentru și două împotrivă. Documentele au avut la bază referate de aprobare ale primarului George Tuță, datate 23 aprilie 2026.
Nu au fost singurele aprobări. În ianuarie 2026, același Consiliu Local a aprobat un PUD pentru un imobil de locuințe colective pe Șoseaua Jandarmeriei nr. 323A, cu subsol, parter și două etaje. În februarie 2025, fusese aprobată și o documentație pentru o locuință individuală la numărul 345.
Fiecare proiect poate părea, privit separat, doar o investiție imobiliară obișnuită. Împreună însă, aceste aprobări arată continuitatea extinderii construcțiilor într-o zonă în care protejarea mediului ar trebui să reprezinte o preocupare majoră a autorităților.
Aprobarea unui PUD nu echivalează cu emiterea autorizației de construire și nu înseamnă automat că proiectul afectează fondul forestier. Dar este un pas esențial în procesul de dezvoltare imobiliară și o decizie prin care administrația locală stabilește ce tip de construcție poate fi realizat pe un anumit teren.
Iar o politică responsabilă de urbanism nu se poate limita la verificarea formală a fiecărei parcele. Ea trebuie să țină seama și de efectul cumulat al investițiilor asupra unei întregi zone.
Pădurea Băneasa nu este amenințată doar de eventualele tăieri ilegale. Fragmentarea terenurilor, extinderea infrastructurii, traficul și construirea succesivă a unor ansambluri rezidențiale pot modifica ireversibil relația dintre oraș și această zonă naturală.
Presiunea imobiliară nu a început odată cu mandatul lui George Tuță. Un exemplu este ansamblul The Ivy, dezvoltat de Speedwell pe strada Jandarmeriei nr. 9A. Proiectul, lansat cu ani în urmă, prevede aproximativ 800 de apartamente în zece clădiri, pe un teren de circa cinci hectare. În februarie 2026, dezvoltatorul anunța livrarea celui de-al treilea imobil și continuarea lucrărilor pentru următoarea etapă. Investiția totală estimată este de aproximativ 160 de milioane de euro.
Nu este singurul exemplu de transformare a zonei. Încă din 2019, Consiliul General al Municipiului București aprobase un proiect rezidențial pe strada Jandarmeriei nr. 2D, pe terenul fostelor sere, o enclavă din pădure, unde erau prevăzute blocuri de patru și șase etaje.
Mai recent, în martie 2025, o investigație publicată de Snoop a dezvăluit planuri pentru cinci construcții în apropierea restaurantului Casa Albă, pe terenuri totalizând aproximativ două hectare. Proiectele, unele cu imobile de până la cinci etaje, fuseseră inițiate prin certificate de urbanism emise în 2024, în mandatul fostului primar Clotilde Armand.
Printre terenurile vizate se afla și fostul camping, cu o suprafață de peste 18.500 de metri pătrați. În cazul altui amplasament, de 2.563 de metri pătrați, situat în spatele restaurantului Casa Albă, G4Media relata în aprilie 2025 despre o controversă privind istoricul proprietății și perspectiva construirii unor blocuri într-o zonă folosită pentru accesul în pădure.
Aceste proiecte au istorii juridice și administrative diferite. Nu toate sunt aprobate definitiv și nu toate presupun eliminarea vegetației forestiere. Dar privite împreună, ele dezvăluie interesul economic considerabil pentru terenurile aflate în apropierea Pădurii Băneasa.
Nu doar proiectele imobiliare au generat controverse. În ianuarie 2025, o investigație a presei locale relata tăierea arborilor pe o suprafață de aproximativ 4.000 de metri pătrați din Pădurea Băneasa, în apropierea unor obiective militare și de securitate. Potrivit informațiilor publicate atunci, intervențiile fuseseră realizate fără avizul de mediu necesar, iar Romsilva invocase caracterul secret al unor informații privind lucrările.
La acestea se adaugă disputa privind accesul auto prin pădure către cartierul Greenfield, care a pus în conflict interesele locuitorilor, protecția fondului forestier și deciziile administratorilor terenurilor.
În toate aceste cazuri, problema depășește responsabilitatea unei singure instituții. Primăria Sectorului 1, Primăria Capitalei, Romsilva, autoritățile de mediu și instituțiile care administrează terenuri din zonă au competențe diferite. Tocmai această împărțire a responsabilităților face însă dificilă identificarea unei politici coerente de protejare a pădurii.
În acest context, mesajele ecologiste ale administrației Sectorului 1 contrastează cu realitatea dezvoltării imobiliare din zonă.
Vineri, 6 noiembrie, Primăria anunța cu entuziasm plantarea a 100 de vișini și tei pe strada Gârlei, în cartierul Băneasa. Comunicatul vorbea despre un Sector 1 mai verde, despre umbră, aer mai sănătos și implicarea voluntarilor. Pentru 21 noiembrie, administrația anunță o nouă acțiune, organizată împreună cu Romsilva, în cadrul căreia urmează să fie plantați câteva mii de puieți în Pădurea Băneasa. Sunt inițiative utile. Dar plantarea unor arbori tineri nu poate substitui protejarea arborilor maturi și nici nu rezolvă problema extinderii urbane în vecinătatea fondului forestier.
Mai mult, administrația George Tuță a susținut public și demersul de transformare a Pădurii Băneasa în parc natural. În martie 2026, Primăria a anunțat finalizarea unui studiu științific și depunerea acestuia la Academia Română, ca etapă în procesul de instituire a unui regim de protecție. Demersul continuă o inițiativă a Consiliului Local din decembrie 2024, care viza preluarea a aproximativ 200 de hectare pentru conservare.
Existența acestor inițiative arată că tema protejării pădurii se află pe agenda oficială a administrației. Dar ridică și o contradicție care cere explicații: cum se împacă obiectivul conservării cu aprobarea succesivă a unor noi dezvoltări imobiliare în aceeași zonă?
Pădurea Băneasa, cu o suprafață de aproximativ 800 de hectare, reprezintă una dintre cele mai importante componente ale infrastructurii naturale din nordul Capitalei. Ea contribuie la reglarea temperaturii, la filtrarea aerului și la păstrarea biodiversității într-un oraș dominat de trafic, construcții și suprafețe impermeabile. Într-un București în care verile devin tot mai greu de suportat, protejarea unei asemenea suprafețe nu ar trebui să fie doar un subiect pentru campanii de imagine. Este o problemă de sănătate publică, de urbanism și de responsabilitate față de generațiile viitoare.
Noile tăieri semnalate pe strada Jandarmeriei trebuie, prin urmare, lămurite public. Cine le-a aprobat? Ce suprafață este afectată? Există avize de mediu? Sunt lucrări silvice sau intervenții pregătitoare pentru o investiție? Și ce măsuri au luat autoritățile pentru a preveni degradarea pădurii?
Pentru George Tuță, testul nu este câți puieți reușește să planteze într-o zi, în fața camerelor de fotografiat. Testul este ce reușește să păstreze din spațiul verde existent și ce decizii ia atunci când interesele imobiliare întâlnesc limitele unei păduri.
Descoperă mai multe la Radio Clasic
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
