Petrolul ajunge la cel mai ridicat nivel din 2022
Prețul petrolului a atins cel mai ridicat nivel din 2022, după apariția unor informații potrivit cărora armata americană ar urma să îi prezinte președintelui Donald Trump noi opțiuni pentru o posibilă acțiune militară împotriva Iranului. Tensiunile din jurul Strâmtorii Hormuz, una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii, alimentează temerile privind scumpirea carburanților, energiei, alimentelor și transportului aerian.
Prețul petrolului a crescut puternic pe piețele internaționale, după ce presa americană a relatat că US Central Command a pregătit un plan pentru o serie de lovituri „scurte și puternice” împotriva Iranului, în încercarea de a debloca negocierile cu Teheranul.
Țițeiul Brent a urcat cu aproape 7%, până la 126,31 dolari pe baril în tranzacțiile asiatice, cel mai ridicat nivel înregistrat din 2022, de la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina. Ulterior, prețul a coborât în jurul valorii de 116 dolari pe baril în tranzacțiile europene, dar nivelul rămâne suficient de ridicat pentru a menține presiunea asupra piețelor și a consumatorilor.
Creșterea prețului vine după o săptămână tensionată pentru piețele energetice, în condițiile în care discuțiile de pace par blocate, iar Strâmtoarea Hormuz rămâne, practic, închisă traficului comercial. Prin această rută trece, în mod obișnuit, aproximativ o cincime din energia transportată la nivel mondial, ceea ce transformă orice blocaj într-un risc major pentru aprovizionarea globală.
Potrivit informațiilor apărute în presa americană, una dintre opțiunile analizate de Washington vizează un val de lovituri asupra unor ținte de infrastructură din Iran. O altă variantă ar fi preluarea controlului asupra unei părți din Strâmtoarea Hormuz, pentru a permite redeschiderea traficului comercial. O astfel de operațiune ar putea implica inclusiv trupe la sol, ceea ce ar ridica semnificativ riscul unei escaladări militare.
Statele Unite au anunțat că vor menține blocada porturilor iraniene atât timp cât Teheranul continuă să amenințe navele care încearcă să folosească Strâmtoarea Hormuz. Iranul a reacționat la loviturile aeriene americano-israeliene amenințând că va ataca navele din această zonă strategică.
Impactul asupra carburanților este deja vizibil. Țițeiul este materia primă principală pentru benzină și motorină, iar scumpirile generate de războiul din Iran au împins în sus prețurile la pompă.
Reprezentanții industriei auto avertizează că presiunea asupra prețurilor nu s-a încheiat. Chiar dacă prețul benzinei la pompă a mai scăzut în unele perioade, costurile angro arată că benzina este acum mai scumpă pentru comercianți decât în orice alt moment de la începutul războiului. În cazul motorinei, care a coborât cu 3 pence pe litru, există încă spațiu pentru scăderi suplimentare, deoarece prețul angro se află sub nivelul maxim atins de la declanșarea conflictului.
Evoluțiile sezoniere influențează la rândul lor piața. Primăvara, cererea de benzină crește de obicei, pe măsură ce americanii încep să circule mai mult cu mașina. În schimb, prețul motorinei tinde să scadă în Europa Occidentală, odată cu reducerea consumului de combustibil pentru încălzire, produs din aceeași parte a barilului.
Efectele crizei nu se opresc însă la benzină și motorină. Autoritățile britanice au avertizat că oamenii s-ar putea confrunta cu prețuri mai mari la energie, alimente și bilete de avion. Unele companii aeriene au început deja să majoreze tarifele sau să reducă numărul de zboruri, în timp ce prețurile îngrășămintelor au crescut, ceea ce ar putea avea efecte în lanț asupra alimentelor.
Un punct sensibil îl reprezintă transporturile de uree, folosită la producerea îngrășămintelor. Aceste livrări sunt blocate, iar costurile au crescut puternic pentru fermierii care nu și-au făcut stocuri în avans. Dacă aceste costuri vor fi transferate de-a lungul lanțurilor de aprovizionare, prețurile produselor de bază ar putea crește spre finalul acestui an și chiar în anul următor.
Analiștii avertizează că pragul de 125 de dolari pe baril este unul la care companiile și politicienii încep să devină mult mai îngrijorați. Un asemenea nivel are efecte nu doar asupra petrolului, ci și asupra produselor petroliere, inflației și costurilor generale ale vieții de zi cu zi.
Prețurile crescute au fost alimentate și de informațiile potrivit cărora directori din sectorul energetic s-au întâlnit marți cu Donald Trump pentru a discuta modalități de limitare a impactului războiului asupra consumatorilor americani. Întâlnirea a intensificat temerile pieței că perturbările în aprovizionarea cu energie s-ar putea prelungi.
Investitorii se întreabă acum cât timp poate administrația Trump să suporte presiunea economică generată de scumpirea petrolului. Creșterea prețurilor riscă să reaprindă inflația și să lovească puterea de cumpărare, într-un moment în care economiile occidentale sunt deja sensibile la costurile energiei.
Piețele bursiere au reacționat prudent. În Asia, indicele Nikkei din Japonia a închis în scădere cu 1,1%, iar Kospi din Coreea de Sud a pierdut 1,4%. În Europa, evoluțiile au fost amestecate: indicele FTSE 100 de la Londra a urcat cu 1%, DAX-ul german a crescut cu 0,3%, iar CAC-ul francez a scăzut cu 0,6%.
Noua creștere a petrolului arată cât de repede poate o criză militară din Orientul Mijlociu să se transforme într-o problemă economică globală. Atât timp cât Strâmtoarea Hormuz rămâne blocată, iar Washingtonul și Teheranul nu revin la un cadru diplomatic stabil, presiunea asupra prețurilor la energie va continua să afecteze piețele, companiile și consumatorii.
