PNL nu votează Guvernul Tomac

PNL a decis în unanimitate să nu voteze Guvernul propus de premierul desemnat Eugen Tomac, complicând decisiv calculele pentru învestirea noului Cabinet. Liberalii vor fi prezenți în Parlament, dar nu vor participa la vot, într-un gest politic menit să transmită că nu susțin o formulă guvernamentală fără majoritate explicită și fără garanții de stabilitate.

Conducerea Partidului Național Liberal a decis, joi, în ședința Biroului Politic Național, să nu susțină prin vot Guvernul Eugen Tomac. Decizia a fost luată în unanimitate, potrivit informațiilor apărute după reuniunea liberalilor, și marchează una dintre cele mai importante lovituri politice primite de premierul desemnat în încercarea de a construi o majoritate parlamentară.

Parlamentarii PNL vor fi prezenți la ședința de învestitură, dar vor rămâne în bănci și nu vor vota. Formula agreată de conducerea partidului este „prezent, nu votez”, ceea ce înseamnă că liberalii nu vor contribui la instalarea Cabinetului Tomac, dar nici nu vor boicota formal procedura parlamentară.

PNL are șaptezeci și șase de parlamentari, iar absența voturilor liberale face mult mai dificilă atingerea pragului necesar pentru învestirea Guvernului. Eugen Tomac are nevoie de votul majorității deputaților și senatorilor, adică de două sute treizeci și trei de voturi. Fără PNL, premierul desemnat este obligat să caute sprijin în alte zone parlamentare, într-un context politic deja tensionat și fragmentat.

Ședința PNL a început joi dimineață, la ora zece, la sala grupului parlamentar liberal din Camera Deputaților. La discuții au fost invitați nu doar membrii Biroului Politic Național, ci și parlamentarii partidului, primarii de municipii reședință de județ și președinții de Consilii Județene care nu fac parte din conducerea centrală. Reuniunea a avut ca miză stabilirea poziției oficiale a partidului față de Guvernul propus de Eugen Tomac.

Propunerea ca PNL să nu voteze Cabinetul Tomac a fost susținută de președintele partidului, Ilie Bolojan. Acesta le-a transmis liberalilor că partidul nu trebuie să contribuie prin vot la instalarea unui guvern care nu se bazează pe o susținere politică explicită. În opinia sa, un asemenea Executiv nu ar avea forța necesară pentru a continua reformele și pentru a adopta măsurile dificile de care România are nevoie.

Ilie Bolojan a criticat și rolul PSD în criza politică actuală, acuzând social-democrații că fac jocuri politice și nu își asumă guvernarea după ce au contribuit la căderea Executivului prin moțiune de cenzură. Liderul liberal a sugerat că în componența viitorului Cabinet ar fi fost incluse nume menite să nu deranjeze vechile mecanisme de putere și să creeze aparența unei deschideri către mai multe partide.

Un exemplu invocat în discuțiile interne a fost cel al Dianei Morar, fost parlamentar PNL, despre care Bolojan ar fi spus că a fost inclusă tocmai pentru a lega simbolic Guvernul Tomac de liberali. În interpretarea conducerii PNL, această formulă nu oferă însă garanții reale de guvernare și riscă să producă un Executiv vulnerabil, dependent de negocieri permanente în Parlament.

Mai mulți lideri liberali au criticat și mesajele transmise de președintele Nicușor Dan, pe care le-au perceput ca pe o presiune exercitată asupra partidelor. În ședință s-a discutat despre faptul că șeful statului ar fi trebuit să pună presiune mai ales pe PSD, nu pe toate formațiunile politice, în condițiile în care social-democrații sunt considerați de liberali principalii responsabili pentru ruperea fostei coaliții.

Vicepreședintele PNL Alexandru Muraru a avut una dintre cele mai dure intervenții, acuzând existența unui mesaj public potrivit căruia toate partidele ar fi la fel și niciun partid nu ar mai putea guverna. Muraru a calificat această idee drept una gravă, susținând că ea relativizează responsabilitățile politice și poate alimenta curente anti-democratice.

Vasile Blaga a cerut, în timpul ședinței, luarea în calcul a alegerilor anticipate. El a susținut că PNL trebuie să rămână consecvent cu decizia de a intra în opoziție și a criticat faptul că presiunea politică asupra PSD nu a fost exercitată mai devreme, înainte ca social-democrații să încalce înțelegerile din fosta coaliție.

Nu toate vocile din PNL au fost însă pe aceeași linie. Rareș Bogdan a avut o poziție diferită, declarându-se de acord cu mesajul transmis de președintele Nicușor Dan și afirmând că la Bruxelles există îngrijorări legate de absorbția fondurilor din PNRR. Totuși, această opinie nu a schimbat direcția finală a partidului, care a decis să nu voteze Guvernul Tomac.

Reuniunea liberalilor a fost marcată și de absența unor lideri care, în trecut, au avut poziții diferite față de linia impusă de conducerea partidului. Printre cei care nu au participat la ședință se numără Hubert Thuma, Alina Gorghiu și Adrian Veștea.

Decizia PNL vine după întâlnirea pe care Eugen Tomac a avut-o cu liberalii la începutul săptămânii. Atunci, premierul desemnat le-a cerut sprijinul pentru un guvern tehnocrat și s-a declarat încrezător că liberalii vor judeca situația în acord cu așteptările cetățenilor. Ilie Bolojan a transmis însă încă de la finalul discuțiilor că un guvern fără susținere politică explicită nu reprezintă o soluție pentru România.

Prin hotărârea luată joi, PNL se poziționează oficial în afara formulei Tomac și transmite că nu dorește să fie asociat cu un Executiv pe care îl consideră lipsit de stabilitate parlamentară. Pentru Eugen Tomac, decizia liberalilor reduce drastic spațiul de negociere și îl obligă să caute voturi în alte grupuri parlamentare, într-un calendar constituțional foarte strâns.

Premierul desemnat trebuie să vină în fața Parlamentului cu lista miniștrilor și programul de guvernare în termen de zece zile de la nominalizare. În lipsa sprijinului PNL, șansele de învestire depind de pozițiile PSD, USR, UDMR, minorităților și ale celorlalte grupuri parlamentare.

Decizia liberalilor amplifică incertitudinea politică și pune sub semnul întrebării capacitatea Guvernului Tomac de a obține votul de încredere. Dacă Executivul nu va trece de Parlament, criza guvernamentală se va prelungi, iar președintele Nicușor Dan va fi obligat să continue consultările pentru identificarea unei noi soluții.